Ce este echinocțiul de primăvară și de ce ziua devine egală cu noaptea

După o perioadă marcată de tradiții precum Mărțișorul, Babele și Moșii, dar și de vreme schimbătoare, primăvara își intră oficial în drepturi din punct de vedere astronomic. Momentul care marchează această tranziție, echinocțiul de primăvară, are loc vineri, 20 martie, la ora 16:46, potrivit datelor furnizate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Ce este echinocțiul de primăvară

Echinocțiul reprezintă momentul în care durata zilei devine egală cu cea a nopții, fenomen care se produce de două ori pe an. În cazul echinocțiului de primăvară, acesta marchează începutul primăverii astronomice în emisfera nordică.

Specialiștii explică faptul că acest moment are loc atunci când longitudinea astronomică a Soarelui revine la valoarea de zero grade, semn că acesta ajunge într-un punct-cheie al traiectoriei sale aparente pe sfera cerească.

Explicația astronomică a fenomenului

Mișcarea aparentă a Soarelui pe cer este determinată, în realitate, de deplasarea Pământului pe orbita sa în jurul Soarelui. Această mișcare, combinată cu înclinarea axei Pământului, generează variații ale duratei zilelor și nopților pe parcursul anului.

17:41, 15.03.2026 • Sănătate

Ce recomandă medicii pentru menținerea energiei în perioada de tranziție spre primăvară

10:01, 10.03.2026 • METEO

Vremea la extreme. ANM anunță o primăvară mai caldă decât normalul

Din punct de vedere astronomic, Soarele parcurge într-un an un cerc imaginar numit ecliptică, care este înclinat față de ecuatorul ceresc cu aproximativ 23°27’. Această înclinare este esențială pentru apariția anotimpurilor.

La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera sudică a sferei cerești în cea nordică. Punctul în care se produce acest fenomen poartă denumirea de „punct vernal”.

Ziua și noaptea, egale în toată lumea

Unul dintre efectele directe ale acestui moment este egalitatea aproape perfectă dintre zi și noapte, indiferent de latitudine. De asemenea, Soarele răsare exact din punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

La latitudinea României, considerată în medie de aproximativ 45 de grade, Soarele atinge la prânz o înălțime similară deasupra orizontului, ceea ce contribuie la distribuția uniformă a luminii pe parcursul zilei.

Zilele devin tot mai lungi

După echinocțiul de primăvară, durata zilei începe să crească progresiv, în timp ce nopțile devin tot mai scurte. Acest proces continuă până în jurul datei de 21 iunie, când are loc solstițiul de vară – momentul în care ziua atinge durata maximă din an.

Această schimbare este resimțită treptat și în viața de zi cu zi, prin creșterea perioadelor de lumină naturală și încălzirea vremii.

Fenomenul în emisfera sudică și la poli

Astronomii subliniază că echinocțiul de primăvară este un fenomen specific emisferei nordice. În emisfera sudică, același moment marchează începutul toamnei astronomice.

În regiunile polare, efectele sunt și mai spectaculoase. La Polul Nord începe ziua polară, care va dura aproximativ șase luni, în timp ce la Polul Sud se instalează noaptea polară, de aceeași durată.