Ce i se pregătește Culturii României în noul program de guvernare PSD-PNL-UDMR. Document integral

Noul program de guvernare a fost finalizat și depus în Parlament de premiul ministru desemnat, Nicolae Ciucă, alături de lista cu miniștri. Printre multele obiective ale Programului de Guvernare 2021–2024 se numără și Cultura – aflat la loc de frunte în rândul domeniilor vitregite în perioada pandemică.

Astfel, în ceea ce privește Ministerul Culturii, aflăm din noul program de guvernare că  impactul activităţii sectoarelor cultural-creative din România, în anii în care economia este sănătoasă şi nu combaterea efectelor pandemiei este preocuparea prioritară, reprezintă aproximativ 3,6% din PIB şi vizează nu doar populaţia ţării, ci atât diaspora, cât şi turiştii atraşi de moştenirea culturală, aflată într-un permanent proces de fructificare şi revalorificare.

În schimb, potrivit aceluiași document, efectele distructive ale eterogenităţii nivelului de cultură şi educaţie şi, totodată, ale absenţei unor politici culturale, sunt lipsite de orice echivoc şi se fac simţite în orice moment şi domeniu al vieţii cotidiene. „Cultura este un factor integrator al tradiţiilor, al patrimoniului, al diversităţii, al creaţiilor artistice şi al noilor platforme de comunicare și trebuie tratată corespunzător pentru a se crea/consolida instituții pe măsura beneficiilor pe care doar acest liant al societăţii le poate oferi. Pentru protejarea și transmiterea ei către generațiile viitoare, patrimoniul cultural trebuie privit prin prisma specificului şi specificităţilor fiecărui tip de patrimoniu: material, imaterial, mobil, imobil, subacvatic, ş.a.m.d. Trebuie abordat simultan și complementar prin prisma celor două mari specificități ale sale: patrimoniul material (de la arheologie la monumente istorice, de la arhitectură, artele frumoase la muzee, de la infrastructură culturală la monumentele de for public – fără ca enumerarea să fie limitativă) și patrimoniul imaterial (e.g.: tradiții, obiceiuri, literatură, media, cinematografie și artele spectacolului, evenimente culturale de masă, meșteșuguri, sport, gastronomie ş.a.m.d.).

„Doar prin stimularea acestei complementarități, diversitatea și bogăția patrimoniului cultural poate redeveni valoare generatoare de valori pentru cetățeni și societate, dinspre trecut, prin prezent, înspre viitor. Doar astfel vom trece de la o schimbare de discurs la o reorganizare din temelii a sectoarelor, asigurând condițiile juridice, materiale, fiscale și de protecție socială, pentru a crește contribuția sa de 3,6% din PIB-ul României la nivelul anului 2018. Doar astfel, preocuparea față de patrimoniul cultural material și imaterial național poate fi ridicată de la nivelul de important în discurs, la cel de important în fapte și cultura să fie privită întocmai ca celelalte sectoare cheie ale societății, din dubla perspectivă: nevoi (care sunt investițiile necesare pentru dezvoltarea sectorului) și beneficii (care este impactul social și economic vizat prin dezvoltarea sectorului). Doar astfel devine posibilă reforma îndelung amânată”, se mai evidențiază în documentul menționat.

Nu în ultimul rând, noul program de guvernare își propune conservarea și promovarea identității naționale și culturale prin construirea a cel puțin 9 muzee și reabilitarea a cel puțin 25 de monumente istorice cu finanțare din PNRR.

Iată mai jos, punctual, ce și-a propus noul program de guvernare PSD-PNL-UDMR în ceea ce privește segmentul cultural al României

A. Obiective pe termen scurt:

Prioritățile imediate se concentrează pe:

1. Măsuri care să susțină mediul independent și antreprenoriatul cultural pentru combaterea efectelor de criză în perioada pandemică și post pandemică, astfel:

a. operaţionalizarea schemelor de ajutor de stat având ca sursă de finanţare bugetul

Ministerului Culturii, completat cu:

● sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc în limitele prevăzute prin legislaţia aplicabilă,

● sume atrase din alte surse, precum extrageri speciale ale Loteriei Naţionale, dedicate susţinerii artei contemporane și a altor obiective de interes cultural;

b. operaţionalizarea colaborării cu toate autorităţile competente (MS, CNSU, INSP etc.) în vederea asigurării activităţii în sectoarele cultural-creative, prin

adaptarea oricăror restricții la optimizarea funcţionării în condiţii adecvate de securitate sanitară.

2. Implicarea autorităților centrale în pregătirea și derularea programului “Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii” prin:

a. alocarea de la bugetul de stat a finanțării prevăzute în cuantum de: 30 milioane de lei pentru proiecte culturale prin Administrația Fondului Cultural Național și 138,78 milioane de lei prin transferuri către unitățile administrativ-teritoriale pentru obiectivele de investiții în infrastructura culturală – moştenirea TM2023;

b. identificarea altor surse de finanţare și modalități de susținere a proiectului pentru

asigurarea întregului suport necesar.

3. Implementarea reformelor în domeniul culturii, asumate prin PNRR de către Ministerul Culturii.

B. Obiective pe termen mediu (2022/2024):

B. 1 protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural material

– eficientizarea și creșterea investițiilor din Programul Național de Restaurare a monumentelor istorice (PNR) şi adecvarea finanțării sale la nevoile reale prin linia de finanțare „Valul Renovării” din cadrul Planului Național de Relansare și Reziliență;

– dezvoltarea şi implementarea unei strategii de revitalizare a muzeelor și punerea în valoare a patrimoniului acestora pentru crearea/găzduirea unor expoziții atractive pentru public, adaptate la principiile muzeologiei contemporane prin:

*argumentarea specificităţii muncii de cercetare în muzee – în temeiul competențelor dovedite și a unui punctaj unic, stabilirea criteriilor unice de studii/profesionale pentru respectivele funcţii de execuţie (muzeograf, conservator, restaurator, cercetător);

*regândirea sistemului național de atestare a personalului de specialitate din muzee;

*transformarea laboratoarelor de restaurare necorespunzătoare şi adecvarea depozitelor improprii în spaţii pentru gestionarea corespunzătoare a patrimoniului mobil;

* crearea unor centre regionale de depozitare, conservare, cercetare și restaurare a patrimoniului arheologic;

– salvgardarea siturilor înscrise în lista mondială UNESCO a patrimoniului/patrimoniului în pericol:

*lansarea platformei „Roșia Montană” și transformarea localității într-un model de dezvoltare sustenabilă, bazată pe valorificarea patrimoniului cultural și natural și pe implicare civică,

*înființarea Muzeului Național al Mineritului Aurifer – transferarea Muzeului Mineritului din administrarea Întreprinderii Miniere Roșia Montană în cea a Ministerului Culturii,

*susţinerea demersurilor administrației locale în vederea realizării Planului Urbanistic General Roșia Montană,

*continuarea finanțării restaurării obiectivelor monumente istorice ale sitului, prin Programul Naţional de Restaurare/Timbrul Monumentelor Istorice;

– continuarea demersurilor de înscriere a:

*obiectivului „Ansamblul Monumental Calea Eroilor” (realizat de Constantin Brâncuși la Târgu-Jiu),

*obiectivului „Granițele Imperiului Roman din România” şi finanțarea continuării programului multianual de cercetare „LIMES”, în limitele unui buget estimat la 20 milioane lei, prin:

● pregătirea dosarului de nominalizare în conformitate cu cerințele tehnice ale UNESCO,

● colaborarea în cadrul comisiei pe toată perioada de elaborare și

evaluare,

● asigurarea personalului de specialitate dedicat, precum și

cooptarea de specialiști – asistență internațională de specialitate,

● investiții în cercetare, conservare și punere în valoare, măsuri

administrative (reglementări urbanistice aprobate cu tratarea

specială a perimetrelor ce vor fi incluse în dosar) etc.,

● punerea în aplicare a planurilor de management și de acțiune, sub coordonarea celor mai buni specialiști;

– adaptarea la stadiul de cercetare actual, continuarea şi reconfigurarea „Programului multianual de finanţare a cercetărilor Cetăţilor Dacice din Munţii Orăştiei” inițiat în 2012 (săpături arheologice la Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia, realizarea de ridicări topografice la Costeşti – Cetăţuie, Blidaru, Piatra Roşie şi la alte cetăți, alături de cercetări noninvazive în cetăţile menţionate, analize pluridisciplinare ale artefactelor);

– consolidarea parteneriatului cu unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România în vederea protejării, conservării, restaurării și  valorificării patrimoniului cultural mobil și imobil prin asigurarea cadrului legislativ necesar;

– creşterea atractivităţii zonelor urbane și rurale prin includerea în Programul Național de Restaurare a imobilelor monument istoric deținute de persoane fizice, în condiţiile îndeplinirii criteriilor specifice de către proprietari și cofinanțării proporţionale din partea acestora;

– derularea programului de cercetare și documentare a patrimoniului cultural subacvatic, realizarea hărții acestuia și descărcarea arheologică pe segmentele de interes strategic și economic cu un timp de implementare şi o finanţare estimate la 500 de milioane de lei (să fie totul în lei sau euro) pe durata a 5 ani;

– îmbunătățirea capacităţii statului român de a salva şi a conserva patrimoniul arhivistic prin programul de salvgardare a fondurilor arhivistice din domeniul cultural, asigurând:

*cumpărarea de fonduri arhivistice și bunuri de patrimoniu mobil, în limita unei sume estimate la 5 milioane de lei pe an,

*accesul cercetătorilor și al publicului la arhivele digitalizate ale instituțiilor de cultură;

– încurajarea cercetării culturale prin:

*finanțarea programelor de cartografiere la nivel național a infrastructurii culturale, a profesiilor, a resurselor informaționale și a echipamentelor culturale disponibile la nivel national (de stat sau privat),

*stimularea studiilor de consum regionale care să pună în relație oferta culturală cu nivelul de consum,

*stimularea creșterii nivelului de consum cultural;

– transformarea campaniei de achiziție de artă plastică contemporană, derulată începând cu anul 2020 prin Muzeul Național de Artă Contemporană, într-un program permanent în vederea creşterii portofoliului din patrimoniul statului prin asigurarea unei finanţări de la bugetul de stat, în limita unei estimări de 8 milioane lei;

– Susținerea financiară a proiectului „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023”;

– reducerea dezechilibrelor culturale dintre diversele regiuni ale ţării prin continuarea implementării programului de investiții în infrastructura culturală naţională şi prin acordarea de sprijin financiar nerambursabil pentru protejarea și punerea în valoare a caselor memoriale din România prin Programul Național „Case Memoriale”, pe bază de selecție de proiecte şi secțiune dedicată minorităților naționale cu un buget estimativ de 250 milioane lei:

*București:

● construirea unui spațiu cultural la nivelul marilor săli internaționale de concerte și/sau spectacole cu dotări adecvate și acustică optimă – valoarea estimată a investiției: 40 de milioane euro/fonduri europene nerambursabile;

● consolidarea, restaurarea și amenajarea sediului Serviciului Colecții Speciale al Bibliotecii Naționale a României – Vila „Ion I.C. Brătianu”.

Valoarea estimată a investiției: 8,8 milioane euro/portofoliul de investiții al Companiei Naționale de Investiții;

● continuarea lucrărilor de consolidare, restaurare și modernizare a Muzeului Național de Istorie a României – din valoarea totală a investiției de 155,3 milioane euro în perioada 2002-2006 au fost realizate lucrări în valoare de 9 milioane euro;

● susținerea financiară, tehnică și logistică a realizării Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România – valoarea estimată: 15 milioane euro finanțat din PNRR;

● amenajarea Muzeului Național al Ororilor Comunismului – valoarea investiției va fi estimată după identificarea celei mai bune soluţii.

*Cluj Napoca:

● restaurarea Teatrului Național „Lucian Blaga” și a Operei Naționale Române din Cluj- Napoca – valoarea estimată a investiției: 20 de milioane euro;

● restaurarea, dotarea, extinderea și modernizarea Teatrului și Operei  Naționale Maghiare din Cluj – valoarea estimată a investiţiei: 15 milioane euro.

*Ștefănești, județul Argeș:

▪ Muzeul Național „Brătianu” – restaurarea și amenajarea domeniului și a Vilei „Florica” – Valoarea estimată a investiției: 8 milioane euro;

*Liteni, județul Suceava:

▪ crearea unui centru de formare a restauratorilor – consolidarea, restaurarea și amenajarea Conacului „Vârnav Liteanu”. Valoarea estimată a investiției: 6 milioane euro;

*Iași:

▪ construirea unui sediu pentru Opera Națională Română – valoarea estimată a investiției: 15 milioane euro;

*Craiova:

▪ refacerea și modernizarea clădirii Teatrului Național „Marin Sorescu” – valoarea estimată a investiției: 18,3 milioane euro;

*Târgu Jiu:

▪ Muzeul Național „Constantin Brâncuși” – restaurare, consolidare și punere în valoare a sediului și incintei imobilului Casa „Barbu Gănescu”. Valoarea estimată a investiției: 3,5 milioane lei;

*Sibiu:

▪ Muzeul Național „Brukenthal” colecțiile de Științele Naturii, Istorie și Arheologie – clădire-depozit centralizat laborator de conservare – restaurare. Valoarea estimată a investiției: 2 milioane lei.

*Târgu Mureș:

▪ restaurarea, dotarea și modernizarea sălii Teatrului Național. Valoarea estimată a investiţiei: 75 milioane lei;

*Timişoara:

▪ restaurarea, amenajarea și dotarea clădirii fostei Comenduiri a Garnizoanei Timișoara – Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989, Timișoara – Valoarea totală a investiției: 15,2 milioane euro;

▪ extindere, reabilitare fațade și echipare cu mecanisme de scenă la Sala Studio a Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara. Valoarea totală estimată a investiției: 30 milioane lei.

B 2. PROTEJAREA ȘI PUNEREA ÎN VALOARE A PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL

– asigurarea compatibilităţii de direcție între politicile culturale din România și cele internaționale și a eligibilităţii pentru finanțare a eforturilor pentru o reformă coerentă și durabilă prin elaborarea Strategiei Sectoriale pentru Cultură şi a planurilor de acțiune pentru fiecare subdomeniu, inclusiv pentru dezvoltarea culturii în mediul rural și în micile așezări urbane și alinierea documentelor strategice din domeniul culturii cu politicile europene și internaționale;

– operaționalizarea mecanismului de echilibrare a bugetelor locale pentru finanțarea instituţiilor publice de spectacole şi concerte în vederea dezvoltării infrastructurii culturale prin alocarea de fonduri către UAT-uri pentru cofinanțarea instituțiilor publice de spectacole și concerte din subordinea autorităților administrației publice locale ale unităților administrative teritoriale din județe, respectiv teatre dramatice/lirice, filarmonici în cuantum de 3% din impozitul pe venit, cumulat la nivel naţional;

– îmbunătăţirea cadrului de funcţionare a instituțiilor și companiilor de spectacole şi concerte, cu colective şi rezultate recunoscute la nivel național și internațional:

*dezvoltarea parteneriatului public-privat la nivelul tuturor instituțiilor de spectacole și concerte,

*introducerea programării multianuale a bugetării activității,

*revizuirea infrastructurii culturale la nivel național și introducerea unui sistem protectiv în materie de administrare, înstrăinare sau schimbare de destinație,

*instituirea unui sistem de stimulare a cotei de repertoriu contemporan autohton şi european în oferta instituțiilor de spectacole,

*cofinanţarea de către Ministerul Culturii a sumelor necesare realizării obiectului de activitate și a dotării și modernizării sălilor de spectacole/concerte,

*finanţarea din bugetul Ministerului Culturii a taxelor de membru în diversele organizații internaționale a instituțiilor de spectacole şi concerte,

*cooptarea autorităților locale pentru stimularea ofertei culturale și utilizarea corectă a infrastructurilor și a patrimoniului istoric,

*stimularea vieții culturale în zonele lipsite de infrastructură prin instituirea unei platforme de difuzare culturală (ajutor de turneu intraregional);

*elaborarea unor strategii transversale pentru modernizarea învățământului vocațional universitar și promovarea profesiilor de intermediere culturală și management,

*acreditarea unui sistem de perfecționare și specializare pentru profesiile care nu au COR;

– creșterea gradului de alocare a fondurilor dedicate organizațiilor din domeniul culturii și cofinanțarea proiectelor europene (e.g. Creative Europe, Horizon 2020 etc.) implementate de organizațiile neguvernamentale în calitate de lider de proiect sau partener, până la pragul de 20%, în vederea stimulării participării organizațiilor neguvernamentale și a instituțiilor culturale din România la programe de finanțare Europene;

– diversificarea surselor de finanțarea în cultură prin identificarea de noi fonduri bilaterale în baza dialogului cu Ministerul Afacerilor Externe și a parteneriatelor strategice ale României.

– implementarea unui program strategic de investiție și valorizare a sectorului și capitalului cultural pentru întregul ciclu de valoare culturală prin îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă, crearea unor mecanisme de finanțare nu doar pentru evenimente, festivaluri care asigură distribuția produselor culturale, ci și pentru cercetare artistică, creație, producție și educație culturală (ex: funcționarea unor spații culturale care au o ofertă constantă și includ activități de creație, educație, diseminare etc.).

– introducerea în programele de finanțare a start-up-urilor a unei categorii dedicate industriilor culturale și creative (abilități de inovare şi creativitate: industria publicitară, arhitectura, artele, meșteșugurile, designul, industria filmului, dezvoltarea de software, publicarea și industria media) şi acordarea de sprijin nerambursabil pentru capital inițial, pentru antreprenorii sub 35 de ani;

– introducerea în curriculum școlar a informațiilor aferente sectoarelor cultural-creative, prin dezvoltarea conceptului de interdisciplinaritate în cadrul unui program național de educație prin cultură, elaborat şi derulat în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, finanțat din fonduri europene nerambursabile;

– clasificarea pe tipuri de activități a așezămintelor cultural și recunoașterea centrelor culturale cu activitate mixtă și adaptarea școlilor populare de artă și meserii – care asigură, inclusiv, transmiterea obiceiurilor meșteșugărești către tinerele generații – la evoluțiile sociale și culturale;

– digitalizarea activităţii Ministerului Culturii și a instituțiilor din subordinea/de sub autoritatea acesteia – în limita sumei estimate la 16 milioane de euro, din fonduri nerambursabile – POCID 2021-2027:

*crearea unei platforme unice pentru gestionarea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, a finanţării producţiei de film, precum și alte tipuri de finanțare nerambursabilă,

*crearea unei platforme pentru gestionarea procedurilor pentru obținerea avizelor, în cazul executării lucrărilor, asigurând eficientizarea și transparentizarea gestionării, reducerea timpului pentru soluționarea dosarelor,

*digitalizarea reperelor din Lista Monumentelor Istorice,

*revizuirea listei existente a instituțiilor interes național, includerea acelor muzee, teatre, filarmonici sau a altor instituţii de drept public (ex. Institutul Național al Patrimoniului) care îndeplinesc condiţiile legale şi regulamentare şi digitalizarea întregului proces,  

*crearea unei baze naționale de date pentru evidența patrimoniului arheologic, cu spațiu aferent de stocare, cu acces liber pentru instituțiile deținătoare de patrimoniu (muzee și instituții de cultură și cercetare), pornind de la Programul DocPat – realizat de Institutul Național al Patrimoniului;

– implementarea unui program anual de stimulare a autorităților locale din fiecare regiune de dezvoltare a României în scopul unei mai bune coordonări între autoritățile locale, societate civilă și comunitate şi al conlucrării pentru dezvoltarea potențialului cultural și al identității locale prin organizarea anuală, la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare ale României, a concursului pentru deținerea câte unui titlu de Oraș Cultural;

– constituirea unui instrument de bază a elaborării de politici publice specifice prin identificarea tuturor formelor de activitate economică, a categoriilor de liber profesioniști din cadrul sectoarelor cultural-creative (SCC) și a indicatorilor socioeconomici ai domeniului:

*inventarierea entităților/persoanelor care activează în domeniul cultural – organizații neguvernamentale și lucrători (persoane fizice) şi a informațiilor cu privire la actanții din sectorul cultural-artistic în vederea unei mai bune înțelegeri a rolului, formelor de manifestare și impactului culturii în societate, atât la nivelul decidenților, cât și la nivelul opiniei publice;

*realizarea hărții şi a Registrului persoanelor cu ocupații din Sectoarele CulturalCreative (RSCC) în vederea accesului la programele de finanțare din bani publici;

– derularea anuală a programului de salvgardare a patrimoniului imaterial – de la Tezaur Uman Viu, la rute culturale etc. – prin finanţare de la bugetul de stat:

*digitalizarea arhivelor patrimoniului imaterial;

*includerea continuă a valorilor în inventarul național;

*înscrierea cu prioritate pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO a obiectivelor: Pelerinajul de la Șumuleu Ciuc, Patrimoniul construit de la Rimetea, Porțile secuiești şi bucovinene;

– elaborarea şi punerea în aplicare a unei strategii în colaborare cu Departamentul pentru Relații Interetnice în vederea susţinerii programatice a proiectelor de promovare, conservare şi punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial ale minorităților naționale, inclusiv prin finanţări nerambursabile din bugetul Ministerului Culturii;

– dezvoltarea unui parteneriat stabil cu Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova prin promovarea identității și valorilor românești prin tradiții, obiceiuri și limbă, inclusiv prin asigurarea expertizei privind restaurarea infrastructurii culturale;

– promovarea artiștilor și culturii scrise din România în interiorul și în afara granițelor țării:

*încheierea de parteneriate bilaterale pentru promovarea programelor de traduceri și internaționalizarea produselor culturale literare, inclusiv traducerea în și din limbile minorităților naționale,

*susținerea inițiativelor care vizează atragerea și pregătirea unor traducători din alte spații culturale, astfel încât interesul pentru cultura scrisă din România să crească substanțial,  

– promovarea corectă și eficientă a activității Ministerului Culturii, a instituțiilor din subordinea/de sub autoritatea acesteia și a activităților sectoarelor cultural-creative în cadrul unor campanii anuale de comunicare publică a sectoarelor cultural-creative, cât şi prin proiecte de internaționalizare a culturii naționale precum:

*organizarea de către Muzeul Național al Bucovinei a Conferinței ICOM-ICR – 2022,

*„How can cultural and creative sectors strengthen democracy?” – Forumul

Mondial pentru Democraţie 2022,

*Anul European al Rezilienței prin Cultură – 2023,

*organizarea de către Muzeul Etnografic al Transilvaniei și Universitatea „BabeșBolyai” a Conferinței EURHO 2023 – Cluj-Napoca;

– consolidarea relației cu media publică din România – formator de opinie legitim şi promotor principal al sectoarelor cultural-creative – în vederea găsirii celor mai bune forme de colaborare cu Societatea Română de Televiziune și cu Societatea Română de Radiodifuziune în scopul promovării valorilor culturale și artistice prin oferta editorial destinată românilor de pretutindeni, cetăţenilor Republicii Moldova, prin oferta culturalartistică încetăţenită (ex. orchestre şi coruri, producţia de teatru şi film tv., şamd) și prin oferta națională de radio şi televiziune, inclusiv în limba diverselor comunități etnice/minorități, în zonele încă neacoperite de către canalele/studiourile centrale şi sau regionale;

– includerea printre priorităţile culturale strategice ale României a sectorului cinematografic, atât pentru valoarea adăugată din punct de vedere economic, cât și din punctul de vedere al capacității sale de internaționalizare a produselor culturale românești, prin:

*revalorificarea patrimoniului național cinematografic prin restaurare, remasterizare și digitalizare, precum și promovarea și exploatarea la nivel național și internațional ale operelor audiovizuale de patrimoniu,

*reforma instituțională și a întregului sistem de finanțare, distribuție, exploatare, promovare a cinematografiei românești – structura și guvernanța Centrului Național al Cinematografiei, precum și misiunea și obiectivele acestuia,

*eficientizarea instrumentelor de susținere a cinematografiei: colectarea contribuţiilor şi utilizarea sumelor din Fondul Cinematografic (fond extrabugetar, din care se finanțează filmele românești, festivalurile și distribuția de film) şi instituirea schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice aprobate în cuantum de 250 milioane de Euro; menținerea, îmbunătățirea și dezvoltarea programului de stimulare a investițiilor străine în cinematografie; promovarea unor mijloace prin care autoritățile centrale și locale pot susține, facilita și stimula dezvoltarea acestui domeniu.

C. Obiectiv pe termen lung (2024 – 2028): creșterea progresivă, anuală, a bugetului Ministerului Culturii astfel încât până în anul 2028 să atingă pragul de 1% din PIB;

D. Priorităţi legislative:

1. Statutul Lucrătorului Cultural

2. Codul Patrimoniului

3. Managementul instituţiilor publice de cultură (amendarea OUG nr. 189/2008)

4. Legea Voucherelor Culturale

D.1. măsuri privind armonizarea/modificarea și completarea legislației în materia protejării patrimoniului material:

● modificarea și completarea Legii nr. 109 din 26 mai 2016 pentru completarea art. 51 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;

● simplificarea procedurii de avizare în materia protejării monumentelor istorice prin modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (echivalări, corecții ale Listei Monumentelor Istorice, ale Registrului Arheologic Național, și ale zonelor de protecție, elaborarea de reglementări urbanistice corespunzătoare, programe de repertoriere a siturilor și monumentelor și de stabilire a unor criterii de diferențiere a siturilor și monumentelor în scopul înscrierii corecte în categoriile A și B etc.); modificarea şi completarea normelor metodologice privind situațiile în care autoritățile administrației publice centrale şi locale contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor de protejare și de intervenție asupra monumentelor istorice, cu stabilirea proporției contribuției, procedurilor, precum și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească̆ proprietarul, altul decât statul, municipiul, orașul sau comuna; clarificarea abordării și protecției monumentelor arheologice și istorice aflate în proprietate privată (viziune, infrastructură, planuri de acțiune); elaborarea unor norme și standarde naționale privind cercetarea, inventarierea, delimitarea patrimoniului imobil, corelat cu adaptarea standardelor privind cercetările arheologice la cerințele regionale privind cercetarea arheologică, evidența, conservarea sau restaurarea patrimoniului;

● reglementarea activităţii de cercetare în instituțiile muzeale;

● reglementarea sistemului de colectare a taxei Timbrul Monumentelor Istorice, în vederea creșterii finanțării pentru a sprijini activitățile de protejare, restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice;

● semnarea şi ratificarea de către România a Convenţiei de la Faro;

● reglementări în materie de arheologie:

*aprobarea Codului Deontologic al Arheologilor din România,

*eficientizarea Comisiei Naționale de Arheologie (analizarea impactului privind

înființarea Comisiilor Zonale de Arheologie etc.);

D.2. măsuri privind armonizarea/modificarea și completarea legislației în materia protejării patrimoniului imaterial:

● adaptarea legislaţiei în scopul finanțării prin direcționarea anuală a unui procent de 2%

din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc către bugetul Ministerul Culturii pentru finanţarea schemelor de ajutor de stat pentru sprijinirea sectoarelor cultural-creative;

● actualizarea legislaţiei aplicabile în materia acordării finanţărilor nerambursabile în cultură (e.g. Ordonanța nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale);

● modificarea cadrului normativ incident domeniului artelor spectacolului (Ordonanţa Guvernului nr. 21/2007) cât şi, corelativ, a unor dispoziţii incidente din legislaţia financiar-fiscală;

● modificarea şi completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia și actualizarea metodologiei privind alimentarea fondului cinematografic pentru aplicarea unei abordări naționale strategice asupra rolului cinematografiei și producției audiovizuale în societatea românească;

● modificarea și completarea legii speciale pentru programul de importanţă strategică: “TM2023 CEaC” (OUG nr. 42/2019), în vederea adaptării la situația actuală precum și asigurarea finanțării pentru proiectele culturale și pentru obiectivele de investiții;

● actualizarea legislației privind așezămintele culturale, clasificarea pe tipuri de activități, recunoașterea Centrelor culturale cu activitate mixtă și prevederi specifice și reglementarea statutului școlilor populare de artă și meserii prin modificarea și completarea OUG nr. 118/28 decembrie 2006 privind înființarea, organizarea şi desfășurarea activității așezămintelor culturale;

● promovarea unui cadru normativ pentru recunoașterea, clasificarea și stabilirea de criterii pentru toate domenii din Sectoarele Culturale Creative, precum și a funcțiilor acestora în dezvoltare;

● eliminarea disparităților și inechităților instituite prin aplicarea Legii salarizării unitare.