Ce ne așteaptă în 2022?

Este întrebarea la care încearcă să răspundă USA Today, după ce constată ca anul 2020 a fost un an îngrozitor, iar 2021 nu a fost cu mult mai bun. ”Nu vom putea da pagina atât de repede sau atât de ușor”, consideră un specialist în evoluții culturale și sociale, citat de publicația menționată.

Acesta avertizează că toate crizele, de la războaie și crahuri economice până la pandemii, au efecte reziduale pe care le vom resimți pe termen lung. „Cu toate acestea, anul 2022 va fi unul cu posibilități infinite pentru că homo sapiens a reușit să prospere de-a lungul istoriei tocmai datorită talentului său de a se adapta”, este mesajul optimist al unui profesor de sociologie, preluat de USA Today. În ciuda evenimentelor din ultimul timp, la nivel global sunt mai mulți cei care se uită cu încredere spre viitor decât cei pesimiști, constată și un sondaj realizat în mod tradițional la sfârșit de an de Gallup International.

Țările asiatice par a fi mai optimiste

Astfel, 38% din oamenii planetei cred că 2022 va fi mai bun decât 2021, în timp ce doar 28% se așteaptă la un an mai prost. Indonezia este cea mai optimistă ţară din lume, iar Turcia este cea mai pesimistă, reține Deutsche Welle din sondajul Gallup. În ceea ce privește regiunile și țările cu populație mare, raportul optimism/pesimism pare să fie relativ stabil în ultimii ani.

Astfel, Europa, în special estul continentului, Rusia și Orientul Mijlociu tind să fie mai pesimiste, în timp ce țările asiatice par a fi mai optimiste, constată publicația greacă Protagon, care remarcă și că încrederea la nivel global a fost afectată de apariția variantei Omicron a coronavirusului. Optimismul americanilor, de exemplu, care se înscrisese pe un trend pozitiv, a scăzut cu 20 de procente față de luna octombrie, în condițiile în care varianta Omicron se răspândește cu mare viteză, notează Newsweek, citat de Rador.

Vom afla ce urmărește Putin?

La nivel global, echilibrul ar putea fi zdruncinat în 2022 de mai multe crize geopolitice majore, cum ar fi obținerea armei nucleare de către Iran, o agresiune rusă în Ucraina sau un atac al Chinei asupra Taiwanului, avertizează Le Figaro. În privința Iranului, Uniunea Europeană consideră că negocierile pentru salvarea acordului pentru limitarea programului nuclear al Teheranului, care s-au reluat luni la Viena, vor fi „foarte dificile”, notează La Libre Belgique.

În ceea ce privește Rusia, Foreign Policy încearcă să răspundă la întrebarea: ”Ce urmărește Putin cu adevărat în Ucraina?”, iar răspunsul directorului institutului Carnegie Moscow Center este că ”Rusia încearcă să oprească expansiunea NATO, nu să anexeze noi teritorii”. ”Acțiunile lui Putin sugerează că obiectivul lui real nu este să cucerească Ucraina și s-o anexeze Rusiei, ci să schimbe aranjamentul de securitate post-Război Rece din estul Europei. Acest aranjament a lăsat Rusia în postura de a fi cea care acceptă regulile, fără a avea prea multe de spus în materie de securitate europeană, care e centrată pe NATO. Dacă va reuși să țină NATO afară din Ucraina, Georgia și Moldova, și rachetele americane cu rază medie afară din Europa, el crede că atunci ar putea repara o parte din daunele suferite de securitatea Rusiei după terminarea Războiului Rece”, conchide Foreign Policy.