Ce se ascunde în produsele tale. Ghid pentru recunoașterea chimicalelor periculoase

O cremă parfumată, o sticlă de suc colorat artificial sau tigaia antiaderentă pe care o folosim zilnic par inofensive la prima vedere. Însă, dincolo de ambalaje atrăgătoare și mirosuri plăcute, aceste produse pot ascunde substanțe chimice cu efecte grave asupra sănătății. De la dereglări hormonale și probleme de fertilitate până la obezitate, diabet și chiar cancer, riscurile asociate expunerii repetate la chimicale sunt din ce în ce mai discutate de comunitatea științifică.

Ce spun studiile

Cartea „Slow Death By Rubber Duck: The Secret Danger of Everyday Things”, scrisă de Rick Smith și Bruce Lourie, rezumă această realitate simplu: ceea ce folosim, mâncăm sau atingem se imprimă, adesea invizibil, în corpul nostru.

Studiile recente confirmă că reziduuri chimice au fost găsite în laptele matern, urină sau în sursele de apă potabilă. Multe dintre ele sunt disruptori endocrini, substanțe care dereglează activitatea hormonilor naturali ai organismului și creează un teren fertil pentru boli cronice, scrie The Guardian.

Cosmetice cu risc ascuns

Ftalatii, întâlniți în parfumuri, lacuri de unghii sau fixative, sunt considerați disruptori endocrini cu efecte asupra fertilității. Pot reduce nivelul de testosteron, pot crește răspunsul estrogenic și sunt legați de pubertate precoce, avorturi spontane și chiar cancere hormono-dependente. Etichetele care ascund în spatele cuvântului „fragrance” substanțe de acest tip ar trebui evitate, recomandă experții.

18:13, 25.07.2025 • ACTUALITATE

Peste un sfert de milion de români sunt șomeri

20:57, 20.07.2025 • Educație

Crește bugetul programului Erasmus

Parabenii, conservanți frecvent utilizați în machiaj și produse de îngrijire, mimează estrogenul și pot genera dezechilibre hormonale, astm, alergii sau obezitate. Cei mai problematici sunt propilparabenul și butilparabenul, dar consumatorii pot alege deja variante fără parabeni, din ce în ce mai disponibile pe piață.

Formaldehida, prezentă în unele tratamente pentru unghii sau păr, este clasificată drept cancerigenă. Poate provoca alergii cutanate și probleme respiratorii, iar efectele sunt amplificate de substanțele care o eliberează lent în timp, precum DMDM hydantoin sau quaternium-15.

Un alt ingredient controversat este oxybenzone, întâlnit în cremele de protecție solară. Deși eficient împotriva razelor UVA, poate interfera cu tiroida și rinichii și are efecte devastatoare asupra recifelor de corali. Alternativele minerale, pe bază de oxid de zinc sau dioxid de titan, sunt considerate mai sigure.

Aditivi și coloranți din alimente

Pericolele nu se opresc la raftul de cosmetice. În alimentația zilnică, îndulcitorii artificiali precum sucraloza sau zaharina pot altera microbiota intestinală și metabolismul glucozei, crescând riscul de diabet și boli cardiovasculare.

Un alt ingredient răspândit este siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză (HFCS), prezent mai ales în băuturi carbogazoase și dulciuri. Acesta contribuie la rezistența la insulină și obezitate, fiind adesea ascuns pe etichete sub denumirea „glucoză-fructoză”.

Emulsificatorii, precum caragenanul sau polisorbatul 80, mențin textura produselor procesate, dar studiile pe animale sugerează că pot provoca inflamații intestinale și intoleranță la glucoză.

În cazul mezelurilor și cârnaților, prezența nitriților ca agenți de conservare ridică îngrijorări serioase: la temperaturi ridicate, aceștia formează nitrozamine cancerigene, asociate cu risc crescut de cancer colorectal.

Nici coloranții alimentari artificiali nu sunt lipsiți de controverse. Substanțe precum E102 sau E124 au fost asociate cu hiperactivitate la copii, inflamații neuronale și dezechilibre hormonale.

„Chimia” din bucătărie

Nici măcar ustensilele folosite zilnic la gătit nu sunt complet sigure. Tigăile cu strat antiaderent pot conține PFAS, numite și „chimicale eterne”, pentru că se descompun extrem de greu. Acestea se acumulează în organism și sunt asociate cu cancer, dereglări hormonale și scăderea imunității. Alternativele mai sigure rămân vasele din inox, ceramică sau fontă.

Citeşte şi: Ar putea procesarea să facă alimentele pe bază de plante mai sănătoase?

Bisfenolul A (BPA), utilizat în producția plasticului și a unor conserve, este un disruptor endocrin puternic. Deși a fost interzis în Uniunea Europeană, nu același lucru se aplică și în Marea Britanie. Înlocuirea recipientelor de plastic cu cele din sticlă este o soluție practică pentru reducerea expunerii.

Produsele de curățenie pot conține triclosan, un agent antimicrobian legat de stres oxidativ și toxicitate genetică, iar parfumurile sau detergenții cu compuși organici volatili (COV) pot favoriza cancerul și bolile respiratorii.

Cum ne protejăm?

Deși lista pare copleșitoare, specialiștii subliniază că există soluții la îndemână pentru a reduce expunerea:

• citirea atentă a etichetelor și evitarea produselor cu ingrediente necunoscute sau vagi („fragrance”, „parfum”);
• alegerea produselor certificate „paraben-free”, „BPA-free” sau „fragrance-free”;
• orientarea către cosmetice naturale și creme minerale pentru protecție solară;
• limitarea consumului de alimente ultraprocesate și preferarea mâncărurilor gătite acasă din ingrediente simple;
• folosirea vaselor de inox sau ceramică în locul celor cu strat antiaderent;
• evitarea recipientelor din plastic atunci când este posibil.

„Nu există o expunere zero în societatea modernă, dar putem reduce semnificativ riscurile prin alegeri informate”, subliniază dr. Shanna Swan, expertă în sănătatea reproductivă.

Pericol invizibil, dar real

Ceea ce face ca aceste substanțe să fie cu atât mai periculoase este tocmai „invizibilitatea” lor. Le ingerăm, le inhalăm sau le absorbim prin piele fără să realizăm. Dozele mici, repetate zilnic, par banale, dar în timp pot avea efecte cumulative majore.

În final, lupta cu chimicalele ascunse nu este doar o responsabilitate individuală, ci și una colectivă. Reglementările stricte, testările riguroase și transparența în etichetare sunt esențiale pentru a limita expunerea populației.

Până atunci, consumatorii rămân principala linie de apărare. Alegerea conștientă a produselor sigure, informarea permanentă și presiunea pusă pe industrie pentru mai multă transparență sunt pașii prin care putem transforma „buretele” numit corp uman într-o barieră mai puternică împotriva pericolelor chimice.