Ce se întâmplă dacă nu dormi? Efecte rapide asupra creierului și riscuri pentru sănătate

Somnul nu este un lux și nici un obicei opțional, ci o funcție vitală, comparabilă cu hidratarea sau alimentația. Privarea de somn nu înseamnă doar oboseală cronică sau randament scăzut, ci poate declanșa reacții extreme ale organismului, de la halucinații și convulsii până la deces. Avertismentul vine de la neurologul Conrado Estol, într-o intervenție televizată citată de presa internațională.

„Dacă privezi o persoană de somn, în 24 sau 48 de ore apar halucinații și convulsii. Iar în câteva zile poate surveni moartea. Este atât de simplu”, a explicat specialistul.

Declarațiile vin în contextul în care tulburările de somn sunt tot mai frecvente, iar numărul persoanelor care apelează la medicație pentru a adormi este în creștere.

„Trilogia imbatabilă” pentru o viață sănătoasă

Potrivit neurologului, sănătatea pe termen lung se sprijină pe ceea ce el numește „trilogia imbatabilă”: somnul de calitate, evitarea singurătății și controlul stresului. Dezechilibrul oricăruia dintre aceste elemente afectează direct atât sănătatea fizică, cât și pe cea psihică.

09:44, 04.12.2025 • Internațional

Medicul care a alimentat dependența lui Matthew Perry, starul din Friends, condamnat la închisoare

07:36, 22.11.2025 • ACTUALITATE

Tratament pentru boli fără speranță. Ministrul Sănătății extinde accesul la terapii moderne

Problemele de somn, subliniază Estol, nu sunt izolate, ci se intersectează frecvent cu anxietatea, depresia, bolile cardiovasculare și declinul cognitiv. Lipsa odihnei influențează memoria, capacitatea de concentrare și mecanismele de reglare emoțională.

Câte ore de somn sunt necesare?

Durata somnului este esențială, avertizează specialistul. Sub acest prag, efectele negative se acumulează în timp.

„Dacă dormi mai puțin de șapte sau opt ore, vei avea probleme în viitor”, spune Conrado Estol, citat de Mediafax.

Privarea cronică de somn afectează sistemul imunitar, crește riscul de boli metabolice și reduce capacitatea organismului de a se recupera după efort sau boală.

Somnul începe cu ceea ce mâncăm

Atunci când oamenii caută soluții pentru a dormi mai bine, răspunsul nu se rezumă la tehnici de relaxare sau la respectarea unui program strict de culcare. Alimentația joacă un rol major, subliniază neurologul.

„Când cineva se întreabă ce trebuie să facă pentru a se odihni bine, răspunsurile trebuie căutate pornind de la ce mănâncă”, explică el, potrivit Huffpost.es.

Ora cinei și tipul alimentelor consumate pot face diferența dintre un somn profund și o noapte agitată.

Cina târzie și mesele grele, inamici ai somnului

Estol avertizează că mesele copioase, consumate târziu, îngreunează procesul de adormire.

„Cu cât cina este mai târzie și mai grea, cu atât ne va fi mai greu să adormim”, explică neurologul.

Digestia activă în timpul nopții perturbă ciclurile normale de somn și poate provoca treziri frecvente sau un somn superficial.

Ce alimente și băuturi ar trebui evitate?

Printre principalii factori care afectează somnul se numără alimentele picante și cafeina. Efectele acestora pot fi subestimate, mai ales de persoanele sensibile.

„Este de preferat să evităm mâncarea picantă și cafeina. Sunt oameni care beau o cafea dimineața și nu mai pot dormi noaptea”, atrage atenția specialistul.

Cafeina, chiar consumată la ore considerate sigure, poate rămâne activă în organism mai mult timp decât se crede, afectând adormirea și calitatea somnului profund.

Mediul de dormit contează

Nu doar alimentația influențează somnul, ci și mediul în care ne odihnim. Lumina, chiar și în cantități mici, poate perturba secreția de melatonină, hormonul responsabil de reglarea somnului.

„Camera trebuie să fie complet lipsită de lumină. Dacă este nevoie de o mască pentru ochi, atunci trebuie folosită”, recomandă Estol.

Reducerea zgomotului, menținerea unei temperaturi adecvate și eliminarea surselor de lumină artificială sunt pași importanți pentru un somn odihnitor.

Medicamentele pentru somn, soluție de ultimă instanță

În privința tratamentelor medicamentoase, neurologul subliniază că acestea trebuie analizate de la caz la caz. Lipsa somnului poate deveni o formă de tortură, iar în astfel de situații intervenția medicală este justificată.

„Principalul este dacă lipsa somnului devine o tortură, pentru că a nu dormi este ceva critic”, spune Estol.

El oferă și un exemplu concret: în Argentina, consumul de medicamente pentru somn a crescut cu 7% față de anul trecut, un indicator al amplorii problemei.

Potrivit specialistului, persoanele care respectă toate regulile de igienă a somnului și totuși nu reușesc să se odihnească sunt cele care pot avea nevoie de tratament, urmând ca durata acestuia să fie stabilită ulterior de medic.