Ce se mai întâmplă în laboratoarele nucleare ale României?

România își trece oficial în patrimoniu propriile tehnologii nucleare. Un document al Ministerului Energiei arată că rezultatele cercetărilor dezvoltate de Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN) – de la prototipuri și sisteme până la software și metode de control – vor fi administrate ca bunuri publice. O parte dintre ele sunt clasificate „secret de serviciu”, ceea ce arată caracterul strategic al activității.

Cercetare discretă, dar strategică

Regia RATEN coordonează mai multe centre de cercetare, printre care Institutul de Cercetări Nucleare (ICN) Pitești și Centrul de Inginerie Tehnologică pentru Obiective Nucleare (CITON) Măgurele. Aici lucrează sute de specialiști care dezvoltă și testează tehnologii pentru siguranța centralelor nucleare, noi tipuri de combustibil, sisteme de control și metode de gestionare a deșeurilor radioactive.

Sunt proiecte finanțate din fonduri publice, dar și din programe europene, în care România joacă un rol discret, însă important. De exemplu, o parte dintre rezultatele cercetărilor de la Pitești sunt folosite pentru modernizarea și menținerea în siguranță a centralei de la Cernavodă, dar și pentru proiectele viitoarelor reactoare modulare (SMR), aflate în discuție la Doicești.

Statul își inventariază tehnologiile nucleare

Hotărârea guvernamentală pregătită de Ministerul Energiei prevede ca toate rezultatele activităților de cercetare și dezvoltare realizate de RATEN să fie înscrise în inventarul bunurilor publice ale statului. În termeni simpli, statul „își trece în acte” propriile descoperiri și tehnologii, pentru a le proteja juridic și pentru a putea fi valorificate în proiecte viitoare.

11:24, 26.09.2025 • Energie

Finanțare internațională pentru proiectele nucleare de la Cernavodă

09:03, 11.09.2025 • Dezvăluiri

Ministrul USR al Mediului, Diana Buzoianu, se opune retehnologizării Unității 1 de la Cernavodă

Măsura nu este una pur birocratică. Înseamnă că rezultatele cercetării finanțate din bani publici — unele dintre ele de importanță strategică — devin proprietate publică, nu active comerciale ale unei regii. Acest lucru garantează că tehnologiile nucleare dezvoltate în România nu pot fi vândute sau cedate fără aprobarea Guvernului.

Cercetări clasificate „secret de serviciu”

Documentul precizează că o parte dintre rapoartele de cercetare și rezultatele obținute de RATEN sunt clasificate „secret de serviciu”. Motivele țin de securitatea națională și de protecția informațiilor sensibile legate de infrastructura nucleară.

Astfel, publicul nu va ști exact ce tip de tehnologii sunt vizate, însă în linii mari este vorba despre sisteme de protecție, software de control și proceduri de operare pentru instalații nucleare.

Existența acestor programe arată că România nu și-a abandonat competențele nucleare și continuă să dezvolte expertiză tehnologică proprie, un aspect rar în Europa de Est.

Pitești și Măgurele – două centre cu tradiție

Institutul de Cercetări Nucleare Pitești a fost înființat în anii ’70, odată cu începuturile programului nuclear românesc, și rămâne centrul tehnologic din spatele Centralei de la Cernavodă. Aici se testează combustibilul nuclear, se derulează experimente de iradiere și se dezvoltă metode pentru prelungirea duratei de viață a reactoarelor.

La Măgurele, centrul CITON se ocupă de inginerie și proiectare nucleară, adică de transformarea cercetărilor în soluții aplicabile. Este locul unde se construiesc modele, se testează componente și se elaborează documentații tehnice pentru reactoare.

Ambele centre au colaborări internaționale și participă la programe europene privind reactorii de generația IV, sisteme avansate de siguranță și gestionarea combustibilului uzat.

O miză pentru viitorul energetic

Reactivarea interesului statului pentru aceste institute vine într-un moment strategic. România are nevoie de capacități energetice stabile, iar energia nucleară este considerată o componentă esențială în tranziția către o economie cu emisii reduse.

În paralel cu modernizarea Cernavodă și planurile pentru reactoarele modulare mici (SMR), cercetarea nucleară internă oferă expertiză și resurse tehnice indispensabile.

Prin această hotărâre, Ministerul Energiei transmite un semnal important în sensul că România nu doar importă tehnologie nucleară, ci o și produce.