Ce se va întâmpla cu planeta dacă Trump va pune mâna pe tot petrolul Venezuelei

Se estimează că cele mai mari rezerve de petrol ale oricărei țări de pe planetă, peste 300 de miliarde de barili, se află sub pământ în Venezuela. Președintele Donald Trump revendică acum aceste vaste zăcăminte după capturarea președintelui țării, Nicolás Maduro.

Petrolul venezuelean reprezintă o perspectivă tentantă pentru Trump, care veneră combustibilii fosili și și-a conturat deja o viziune prin care companiile petroliere americane să investească miliarde pentru a exploata acest „aur negru”.

Totuși, experții în climă trag un semnal de alarmă, avertizând că acest petrol se numără printre cele mai poluante din lume, conform CNN.

„Petrolul din Venezuela este considerat «murdar» nu din motive ideologice, ci din cauza fizicii și a infrastructurii”, a explicat Guy Prince, șeful departamentului de cercetare privind aprovizionarea cu energie la think tank-ul independent Carbon Tracker.

15:05 • NECONVENTIONAL

Trump, despre „viziunea” fotografilor săi: „Mă faceți să par puțin gras. Asta mă supără”

12:43 • Internațional

Groenlanda este mult mai valoroasă decât crede Trump

Tipul de petrol predominant în Venezuela — care se găsește în mare parte în Centura Orinoco, o întindere de pământ aflată în partea estică a țării — se numește țiței greu acid și seamănă cu nisipurile bituminoase din Canada. Este gros și vâscos, precum melasa, și are o concentrație mai mare de carbon, contribuind mai mult la încălzirea planetei decât petrolurile mai ușoare.

Consistența sa înseamnă că țițeiul greu este, în general, mai dificil de extras și consumă mai multă energie în procesul de extracție. „Petrolul nu curge natural din sondă sub formă lichidă. Trebuie încălzit, de obicei prin injectarea de abur în rezervor”, a declarat Lorne Stockman, co-director de cercetare la organizația non-profit de mediu Oil Change International. Aceasta implică consumuri mari de energie, produsă în principal din gaze naturale, care contribuie la încălzirea globală.

Sursa foto: CNN

Impactul se extinde și dincolo de extracție. Conținutul ridicat de sulf al petrolului venezuelean face ca rafinarea acestuia în produse utile, precum benzină și motorină, să fie mai dificilă și mai costisitoare. Procesul necesită echipamente specializate și consumă mai multă energie, ceea ce crește și mai mult poluarea climatică.

Pe lângă acestea, „infrastructura din Venezuela este veche și prost întreținută, ceea ce crește riscul de scurgeri de metan, ardere la flacără și deversări”, a declarat Guy Prince de la Carbon Tracker.

Metanul este o problemă majoră pentru climă, fiind un gaz cu efect de seră de peste 80 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon pe perioade scurte de timp. Intensitatea emisiilor de metan provenite din operațiunile de petrol și gaze din Venezuela este de aproximativ șase ori mai mare decât media globală, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, reflectând niveluri ridicate de flacără la fața locului — o practică în care excesul de gaze naturale este ars, eliberând cantități semnificative de metan în atmosferă.

În prezent, poluarea climatică generată pentru fiecare baril de petrol venezuelean produs este de mult peste dublul mediei globale, conform datelor furnizate de Rystad Energy privind intensitatea emisiilor.

O flacără arde gaze naturale la o stație de tratare a țițeiului greu operată de compania petrolieră de stat din Venezuela, PDVSA, în zona bogată în petrol a regiunii Orinoco, în aprilie 2015. Arderea la flacără contribuie la intensitatea ridicată a emisiilor de metan din operațiunile de petrol și gaze din Venezuela. Carlos Garcia Rawlins/Reuters

Este posibil ca impactul climatic să fie redus dacă marile companii petroliere americane intervin. Acestea au reușit să reducă intensitatea emisiilor în unele dintre operațiunile lor petroliere la nivel global, a declarat King de la Rystad. Cu toate acestea, „există limite” cu privire la cât de mult s-ar putea reduce, a adăugat el. Petrolul venezuelean va necesita în continuare cantități mari de energie pentru extracție, iar programele semnificative de reducere a flăcărilor sunt foarte costisitoare.

Petrolul din Venezuela prezintă, de asemenea, serioase probleme de mediu. Țara este afectată de conducte cu scurgeri și infrastructură învechită, ceea ce crește riscul de scurgeri.

Datele exacte privind numărul de scurgeri sunt greu de obținut, mai ales că firma națională de petrol a încetat să le mai raporteze public în 2016, însă alte organizații au publicat estimări. Observatorul Venezuelean pentru Drepturile Omului în Domeniul Mediului a produs un raport în 2022 care a constatat 199 de scurgeri între 2016 și 2021 – deși a menționat că numărul real era probabil mult mai mare.

„Fie că suntem în Canada sau în Venezuela, nu ar trebui să căutăm aceste lucruri”, a spus Stockman de la Oil Change International.

Nu numai că riscurile climatice și de mediu sunt mari, dar economia deblocării petrolului venezuelean s-ar putea pur și simplu să nu funcționeze.

Producția de petrol a Venezuelei a scăzut semnificativ din 2016, când se situa la aproximativ 2 milioane de barili pe zi . Acum produce mai puțin de 1 milion de barili pe zi, parțial din cauza sancțiunilor americane și a investițiilor reduse. Înainte de operațiunea militară americană, perspectivele de viitor erau una de declin suplimentar.

Conform datelor publicate luni de Rystad Energy, ar fi necesare investiții de peste 53 de miliarde de dolari în următorii 15 ani doar pentru a menține rata actuală a producției de petrol. Pentru a extinde producția la perioada de glorie a Venezuelei, de peste 3 milioane de barili pe zi, ar fi nevoie de o sumă impresionantă de 183 de miliarde de dolari, a concluzionat Rystad.

Este o perspectivă costisitoare într-o lume inundată de petrol, unde prețurile sunt scăzute și unde cererea globală de petrol se poate apropia rapid. „Pe piața energetică de astăzi, acest lucru pur și simplu nu corespunde realității”, a spus Prince. „Ar fi o modalitate foarte scumpă de a produce petrol cu ​​costuri ridicate și emisii ridicate, exact în contextul în care creșterea cererii globale încetinește. Pur și simplu nu este un scenariu credibil”, a adăugat el.

Consecințele climatice globale ale creșterii dramatice a producției de petrol din Venezuela, dacă acest lucru se dovedește a fi posibil, sunt greu de prevăzut. Ar depinde în mare măsură de modul în care este extras petrolul, „dar cel mai probabil emisiile de carbon ar crește semnificativ”, a declarat Diego Rivera Rivota, cercetător asociat senior la Centrul pentru Politică Energetică Globală al Universității Columbia.

Există însă și alte scenarii. Creșterea producției venezuelene nu înseamnă neapărat mai mult petrol la nivel global dacă producția scade în alte regiuni, a spus King de la Rystad.

Mai important ar putea fi impactul asupra eforturilor globale de a opri criza climatică, a spus Prince: „Cel mai semnificativ impact climatic al unei intervenții venezuelene nu ar fi eliberarea unei cantități mari de carbon nou – ar fi indirect: distragerea atenției de la tranziția către energia curată, consolidarea unei mentalități de conflict bazat pe resurse din secolul XX și crearea unei instabilități care încetinește acțiunile coordonate privind clima.”