Ceapa, diva bucătăriei, are monument

E una dintre cele mai vechi legume de cultură din lume, e folosită de mii de ani pentru prepararea mâncărurilor, dar şi ca plantă medicinală, neexistând casă, astăzi, din care să lipsească… Şi, doamna ceapă, pentru că despre‚ mneaei e vorba, are – ceapa mamei ei de ceapă, dacă e să o luăm un pic pe argou – cum nu a avut până în 2007, niciunde pe pământ, un monument al ei, dedicat ei, în mod expres, de către cetăţenii unei localităţi.

Dar, cum într-un sat din vestul României ea reprezenta, de sute de ani, un mod de viaţă, adică mult mai mult decât reprezintă pentru oricare altă zonă, i s-a ridicat, cu fast şi seriozitate, chiar în curtea şcolii, ca să ştie şi generaţiile viitoare despre ce este vorba, un monument. La Pericei din judeţul Sălaj ceapa se află, ca niciunde în lume, pe soclu, ca divele ori ca eroii, la loc de cinste.

Locul care face ceapa dulce

Când cumpărăm ceapă – şi orice altceva – de la supermarket aproape că nu ne întrebăm niciodată de unde provine. Aşa că rămânem mai săraci, pentru că nu aflăm cât de gustoasă, sănătoasă şi bună este ceapa de la Pericei. De mai bine de 800 de ani, sătenii de aici – din cei 4.000 de locuitori, mai mult de jumătate sunt maghiari – cultivă şi se fălesc că e cea mai bună ceapă. Ba, mai mult, mănâncă pâinea cea de toate zilele, îşi ridică locuinţe şi îşi fac rosturi de pe urma cepei.

De-a lungul timpului, ceapa lor a trecut de Europa, ajungând până în America. Întâi, purtată cu căruţa, cu sacul, cu paporniţa. Apoi, beneficiind de tehnica modernă, ea se vinde pe pieţele străinătăţii.

După cum spun oamenii locului, „Pământul nostru are ceva în el, de face ceapa dulce. Nu e alta la fel în lume. Aşa am pomenit din bătrâni, să cultivăm pe pământul nostru ceapă. Căci, să ştiţi, ceapa de Pericei e deosebită şi o cumpără lumea prin pieţe cu drag, chiar dacă se aduce acum în marile magazine ceapă de pe cine ştie ce tărâmuri, în care au băgat chimicale cu ghiotura“.

Un secret de opt secole

Ceapa cere, ca orice cultură, de altfel, îndemânare, dedicare, trudă, suflet. Primăvara, oamenii locului seamănă sămânţă de ceapă, apoi, prin aprilie, scot răsadul şi-l plantează pe sutele de hectare din marginea localităţii. În treacăt fie spus, pământurile din Pericei au fost, înainte vreme, proprietatea familiei Bathory. Aici cultivau legumele nobilii, de aici îşi umpleau mesele cu bunătăţi. Cultivarea cepei apare pomenită în cronici prima dată în anul 1258 şi, se spune că, de-a lungul timpului, marile bucătării din Viena consumau doar ceapă de la Pericei.

Dar, să ne întoarcem la plantatul ei în zilele noastre. După sădire, agricultorii se pregătesc, mai ales, de udatul cepei.

Cere multă apă ceapa de la Pericei. De aceea, localnicii o şi numesc ceapă de apă. Apoi, în vară, o scot la vânzare. Până în vara viitoare se duc gospodarii cu ceapa lor prin ţară. Numai cu ceapă. Niciodată cu sămânţă de ceapă. Se spune că, din vechime, există un legământ al celor de aici ca să nu dea nimănui, nici contra unor sume importante de bani, sămânţă de ceapă de la ei.

Monumentul neuitării

Pe lângă sărbătoarea dedicată cepei, sătenii din Pericei mai au şi alte chestiuni legate de cultivarea acesteia. Ei eu pus mână lângă mână, acum vreo 15 ani, şi au împletit cea mai lungă funie de ceapă din lume, fapt care i-a făcut să intre, cum n-a visat neam de neamul lor, în Guiness Book. Lunga cunună realizată avea 4.518 metri.

Dar parcă nimic nu se compară cu hotărârea de a-i ridica, în curtea şcolii, cepei un monument. Iniţiativa realizării acestui monument i-a aparţinut lui Alexandru Tătar, cunoscut sub numele de Sandu de la Pericei, dar şi-au adus contribuţia la realizarea sa oameni ai momentului din 2007: primarul localităţii, Boncsidai Csaba, artistul Cornel Durgeu, totodată decanul Facultăţii de Arte Vizuale Oradea, care a făcut proiectul, ajutat de Horia Sabău, Călin Durgheu şi Sorin Lăzău, Ioan Mintaş, prim-vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România, care a executat lucrarea.

Monumentul are o înălţime de aproape şase metri, a costat aproape 200 milioane de lei vechi şi este realizat din tablă de cupru bătută. Sandu de la Pericei a adus, la temelia monumentului cepei, pământ sfinţit din cimitirul din Sighetul Marmaţiei, unde a fost îngropat Iuliu Maniu. Unic în lume, monumentul cepei de la Pericei şi-a propus, prin oamenii care l-au ridicat, să continue să dăinuiască şi să ducă peste ani mesajul culturii cu ceapa cea mai gustoasă din lume.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...

Ultimele articole