CEDO: România a încălcat dreptul la libertatea religioasă al unui deținut convertit la islam

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis marți, 16 septembrie, că România a încălcat articolul 9 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitor la libertatea de religie, în cazul Gergely c. România (cererea nr. 46890/21).

Cazul îl privește pe Florian-Ovidiu Gergely, născut în 1980, aflat în detenție la Aiud. În august 2021, pe când era încarcerat la Penitenciarul Oradea, acesta s-a convertit la islam și a solicitat să primească hrană conformă regulilor religiei musulmane. Administrația penitenciară a respins cererea pe motiv că deținutul nu a putut prezenta o dovadă scrisă a convertirii, condiție prevăzută la acea dată de normele de aplicare ale Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor.

Procedura internă

După convertirea sa la islam, în august 2021, în timpul detenției la Penitenciarul Oradea, Florian-Ovidiu Gergely a solicitat să primească hrană conformă preceptelor religiei musulmane. Administrația penitenciară a respins cererea, motivând că deținutul nu a prezentat o atestare oficială din partea cultului, document cerut de normele de aplicare ale Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor.

Gergely a contestat decizia în fața judecătorului de supraveghere a privării de libertate, care a audiat reclamantul. Acesta a explicat că, fiind privat de libertate, nu are nicio posibilitate de a obține un document oficial care să confirme convertirea sa. Totuși, la 13 septembrie 2021, instanța a respins cererea, considerând că solicitarea nu putea fi acceptată fără dovada scrisă a apartenenței religioase. În motivare, judecătorul a arătat că schimbarea religiei este un drept personal, dar nu poate fi folosită doar „pentru a obține carne de pui”, referindu-se la regimul alimentar cerut.

15:03 • Justitie

CCR clarifică regulile: când instanțele române pot cere explicații de la UE

12:32, 11.07.2025 • Justitie

CEDO a recunoscut Rusia ca o amenințare la adresa existenței Ucrainei și a Europei

Ulterior, Gergely a formulat contestație, dar Tribunalul Oradea a menținut decizia inițială printr-o hotărâre definitivă din 17 decembrie 2021. În acest context, deținutul s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului, invocând încălcarea articolului 9 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează libertatea de gândire, de conștiință și de religie.

În fața CEDO, Guvernul României a susținut că reclamantul nu și-a epuizat toate căile de atac interne, invocând inclusiv posibilitatea unei acțiuni civile în baza Codului civil. Totodată, Guvernul a menționat că legislația a fost modificată în 2023, în urma unor hotărâri anterioare ale Curții, eliminând cerința de a prezenta o dovadă scrisă a convertirii.

Analiza Curții

Judecătorii europeni au respins argumentele Guvernului, arătând că reclamantul a utilizat căile legale prevăzute de Legea nr. 254/2013, adresându-se instanțelor competente. Prin urmare, condiția epuizării căilor de atac interne a fost îndeplinită. CEDO a precizat că simpla existență a unui alt tip de acțiune în dreptul intern nu poate duce la concluzia că reclamantul nu și-a exercitat drepturile procedurale.

În ceea ce privește modificarea legislativă din 2023, Curtea a subliniat că aceasta a intervenit după perioada vizată de plângerea lui Gergely (august–decembrie 2021). Mai mult, schimbarea normelor nu a reprezentat o recunoaștere a încălcării dreptului său și nici o reparare a prejudiciului suferit, astfel încât reclamantul și-a păstrat calitatea de victimă.

CEDO a accentuat că obligarea unui deținut să furnizeze o dovadă scrisă a convertirii religioase, în condițiile în care acesta nu avea posibilitatea reală de a o obține, a constituit o ingerință disproporționată în exercitarea libertății religioase. De asemenea, Curtea a observat că instanțele naționale au pus sub semnul întrebării sinceritatea convertirii, fără a prezenta argumente factuale solide care să susțină această apreciere. Conform jurisprudenței Curții, autoritățile statului nu pot evalua legitimitatea credințelor religioase, ci trebuie să se limiteze la asigurarea respectării libertății de conștiință.

Hotărârea

În concluzie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, în unanimitate, existența unei încălcări a articolului 9 din Convenție în perioada august–decembrie 2021.

România a fost obligată să plătească reclamantului:

• 500 de euro cu titlu de daune morale,

• 50 de euro pentru cheltuieli de judecată.

Statul trebuie să achite aceste sume în termen de trei luni de la data comunicării hotărârii. În caz de întârziere, se va aplica o dobândă calculată în funcție de rata stabilită de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale.

Decizia este definitivă și obligatorie pentru România, dar poate suferi corecturi de formă înainte de publicarea în versiunea oficială.