CEDO taxează România: supraaglomerare, insecte și lipsa apei în penitenciare. Statul, bun de plată!

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, printr-o hotărâre pronunțată la 8 ianuarie 2026, că România a încălcat articolul 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în mai multe cauze care privesc condițiile de detenție din penitenciare și centre de arest. Statul român este obligat să plătească despăgubiri mai multor foști deținuți, după ce instanța de la Strasbourg a constatat existența unor condiții de detenție incompatibile cu standardele Convenției.

În motivarea hotărârii, CEDO precizează că „reclamările privind condițiile inadecvate de detenție pentru perioadele specificate în tabelul anexat sunt admisibile și dezvăluie o încălcare a Articolului 3”. Curtea menționează că „examinarea efectivă a acestor plângeri la nivel național nu a fost posibilă înainte de 13 ianuarie 2021, astfel încât reclamanții nu au avut la dispoziție un remediu intern eficace pentru perioadele menționate”.

CEDO a reunit toate aplicațiile într-un singur caz, argumentând că „având în vedere subiectul similar al aplicațiilor, Curtea consideră adecvat să le examineze în mod unitar”. În privința obiecțiilor formulate de Guvernul României privind epuizarea căilor de atac interne, Curtea a respins acestea, reafirmând că, pentru perioadele vizate, remediul intern oferit de legea română nu a fost accesibil deținuților.

Printre reclamanți se află:

20:20, 16.12.2025 • Justitie

Decizia CEDO în cazul Danileț: Ce impact are pentru libertatea de exprimare a magistraților europeni

12:37, 15.12.2025 • Justitie

Cristi Danileț câștigă definitiv la CEDO: sancțiunea CSM pentru postări pe Facebook a încălcat dreptul la liberă exprimare

• Virgil-Constantin Căpătoiu (n. 1969) – deținut la Slobozia, Poarta Albă și Jilava între 19 iulie 2011 și 8 august 2017. CEDO a constatat supra-aglomerare, lipsa accesului la apă potabilă, infestarea celulelor cu insecte și rozătoare, lipsa accesului la toaletă și duș, precum și calitatea slabă a lenjeriei de pat.
• Marius-Gabriel Georgescu (n. 1986) – deținut la Craiova, Drobeta-Turnu Severin și Pelendava între 3 iulie 2014 și 9 august 2016. Celulele aveau între 1,13 și 2,52 m² per deținut, cu lipsă de aer proaspăt și exercițiu fizic.
• Nicolae Ion (n. 1974) – deținut la Rahova, Jilava, Giurgiu, Mărgineni, Ploiești și Găești între 21 iulie 2010 și 14 septembrie 2016, cu supra-aglomerare, lipsă de apă caldă, iluminat insuficient și hrană de calitate redusă.
• Laurențiu Alexe (n. 1977) – deținut la Poarta Albă și Găești între 4 decembrie 2015 și 28 decembrie 2016, confruntându-se cu infestarea celulelor și lipsa apei calde sau potabile.
• Leontin-Nicolae Cacuci (n. 1989) – deținut la Mărgineni între 17 aprilie 2015 și 19 octombrie 2017, perioade marcate de supra-aglomerare, lipsă de aer proaspăt și acces limitat la duș.
• Mirel-Adrian Călin (n. 1982) – deținut la Rahova, Slobozia, Giurgiu și Poarta Albă între 17 martie 2009 și 23 iulie 2012, cu supra-aglomerare și infestarea celulelor.

Hotărârea CEDO face trimitere la jurisprudența precedentă, inclusiv cazul Rezmiveș și alții vs. România (25 aprilie 2017), în care condițiile similare de detenție au fost considerate contrare Articolului 3. Curtea subliniază că „un spațiu insuficient într-o celulă poate fi un factor determinant pentru a stabili dacă condițiile de detenție sunt degradante” și că „deficiențele asociate – lipsa aerului, acces limitat la duș și toalete, infestarea celulelor – trebuie analizate împreună”.

CEDO a decis plata sumelor pentru daune materiale și morale în termen de trei luni, cu dobândă de 3% peste rata marginală a Băncii Centrale Europene pentru perioada de întârziere.

Curtea a subliniat în concluzie că „având în vedere materialul prezentat, Curtea nu a identificat niciun fapt sau argument care să o determine să ajungă la o concluzie diferită”, confirmând astfel caracterul sistemic al deficiențelor de detenție în România în perioada vizată.