Cel mai mare atac aerian de la începutul războiului: Kremlinul lovește inima Kievului

Războiul din Ucraina a cunoscut una dintre cele mai intense escaladări din ultimii ani, după ce Rusia a lansat cel mai mare atac aerian asupra țării de la începutul invaziei, vizând pentru prima dată sediul principal al guvernului din Kiev. În urma loviturilor cu drone și rachete, două persoane au fost ucise, printre care și un bebeluș de trei luni.

Atacul, descris de oficialii ucraineni drept „cel mai masiv de până acum”, a implicat peste 805 drone și 13 rachete de diverse tipuri, potrivit purtătorului de cuvânt al Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Yuriy Ihnat. Loviturile au provocat pagube în mai multe orașe, iar imaginile surprinse după bombardamente arată fum ridicându-se din zona clădirii guvernamentale din centrul istoric al capitalei.

SUA anunță un nou pachet de sancțiuni

Președintele american Donald Trump a declarat că este „pregătit să treacă la etapa a doua” a sancțiunilor împotriva Rusiei, după acest atac fără precedent. Întrebat de presă ce presupune „a doua etapă”, Trump nu a oferit detalii, dar a subliniat că Statele Unite nu vor tolera escaladarea violenței.

În cadrul unei videoconferințe cu liderii europeni din „Coaliția celor dispuși”, Trump a avertizat că achizițiile de petrol rusesc de către statele europene contribuie la finanțarea războiului, cerând oprirea acestor importuri. Potrivit unor date prezentate de oficiali americani, Rusia ar fi obținut 1,1 miliarde de euro din vânzările de combustibili către Uniunea Europeană într-un singur an.

Reacții internaționale: condamnări ferme și solicitări de acțiune

Premierul britanic Sir Keir Starmer a numit ofensiva rusă asupra Kievului „un act brutal și laș”, afirmând că Vladimir Putin demonstrează că „nu este serios în privința păcii”. La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că Moscova „se afundă tot mai mult într-o logică a războiului și terorii”.

Premierul Ucrainei, Iulia Sviridenko, a cerut un răspuns global: „Lumea trebuie să răspundă acestei distrugeri nu doar cu cuvinte, ci și cu acțiuni concrete”, a declarat ea, subliniind nevoia de sprijin militar și economic suplimentar.

Escaladare militară și schimbare de strategie la Kremlin

Lovitura asupra clădirii guvernamentale din Kiev marchează o schimbare de strategie din partea Kremlinului, care până acum evitase să lovească ținte guvernamentale din centrul capitalei. Este pentru a doua oară în ultimele două săptămâni când Rusia lansează un atac masiv asupra Kievului, în ciuda declarațiilor repetate ale lui Putin privind disponibilitatea pentru „o soluție pașnică”.

Într-o declarație recentă, liderul de la Kremlin a avertizat că orice prezență militară străină pe teritoriul Ucrainei „va fi considerată o țintă legitimă”, în contextul discuțiilor privind eventuale garanții de securitate pentru Kiev.

Impact umanitar: copii deportați și abuzuri grave

În paralel cu atacurile aeriene, situația umanitară din Ucraina rămâne dramatică. Un raport publicat recent arată că aproape 20.000 de copii ucraineni au fost transferați forțat în Rusia de la începutul invaziei, mulți dintre ei fiind supuși la instruire militară, detenție în tabere de filtrare și, în unele cazuri, tortură.

Potrivit datelor, 41% dintre copiii repatriați au fost obligați să participe la instruire cu arme sau să adere la organizații paramilitare, în timp ce alți 39% au fost relocați în zone îndepărtate din Rusia, Crimeea sau Belarus.

Avertisment din partea SUA: „Risc de extindere a conflictului”

Fostul vicepreședinte american Mike Pence a avertizat că, în cazul în care Rusia își atinge obiectivele în Ucraina, următoarea țintă ar putea fi un stat membru NATO: „Nu am nicio îndoială că Putin va încerca să treacă frontiera dacă nu este oprit acum”, a spus acesta, subliniind că SUA și aliații ar trebui să fie pregătiți pentru o confruntare militară în cazul escaladării.