Cele 24 de ore care au ținut România în echilibru. Cum a devenit hidroenergia singura plasă de siguranță a Sistemului Energetic

România a traversat, în ultimele 24 de ore, unul dintre cele mai tensionate episoade energetice din ultimii ani, după incidentul de la Barajul Paltinu și oprirea centralei pe gaze Brazi – unitate care asigură aproximativ 10% din producția națională de electricitate. În același interval, producția de energie eoliană și solară a dispărut aproape complet din balanța națională, punând presiune uriașă pe Sistemul Energetic Național (SEN).

Singura resursă care a putut acoperi golul a fost hidroenergia. Fără ea, afirmă specialiștii din domeniu, România ar fi putut ajunge în beznă.

O combinație periculoasă: Brazi oprit, regenerabile zero

Criza a pornit duminică, atunci când debitul insuficient al barajului Paltinu a forțat oprirea treptată a centralei pe gaze Brazi, operată de OMV Petrom. Lipsa apei necesare răcirii a scos din funcțiune un bloc energetic de 860 MW, exact într-o perioadă în care vântul și soarele, principalele surse regenerabile ale României, nu produceau aproape nimic.

În lipsa acestor surse, SEN a fost susținut în proporție semnificativă de Hidroelectrica, compania care administrează centralele hidroelectrice și lacurile de acumulare din țară.

11:12, 18.11.2025 • Energie

Mitul care scumpește curentul în România: Ucraina nu este cauza principală

10:34, 16.11.2025 • ACTUALITATE

AEI: 30 de zile, 7 explozii, 4 morți. România arde, soluțiile întârzie

„Aceasta este realitatea ignorată de la cel mai înalt nivel. Hidroenergia a salvat România în ultimele 24 de ore”, afirmă președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.

Statul a invervenit în regim de urgență

Reacția autorităților a venit rapid. Pentru a compensa pierderea celor 860 MW de la Brazi, Complexul Energetic Oltenia a repornit grupul pe lignit de la Rovinari, cu o putere instalată de 330 MW, iar CET Paroșeni a fost pregătită să pornească în stand-by.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus că SEN a rămas stabil și că măsurile au fost coordonate prin Comandamentul Energetic Național. El a precizat că stocurile de cărbune sunt suficiente și că rezervele de apă din acumulările naționale depășesc 71%, un nivel considerat bun pentru această perioadă.

Potrivit notificării transmise în baza Regulamentului REMIT, centrala Brazi va fi repornită gradual: 300 MW mâine dimineață, iar revenirea la capacitate maximă este programată pentru poimâine.

Hidrocentralele, ultima linie de apărare

Episodul scoate în evidență rolul critic al hidrocentralelor într-un sistem energetic tot mai dependent de condițiile meteo. Fără aportul lor constant și predictibil, România ar fi fost nevoită să importe masiv energie, într-un context regional imprevizibil și cu prețuri potențial ridicate.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a atras atenția asupra paradoxului în care se află țara: deși hidrocentralele nefinalizate sunt investiții publice realizate din banii consumatorilor, statul tergiversează finalizarea lor, iar unele dintre ele sunt în discuție pentru demolare.

AEI estimează că: fiecare român a plătit în ultimii 38 de ani, prin factura de energie, aproximativ 120 de lei pentru aceste proiecte neterminate; demolarea lor ar costa în medie 160 de lei per consumator; finalizarea lucrărilor ar însemna doar 3,2 lei de persoană pe următorii 10 ani.

Apa – resursă strategică sub presiune

Criza de la Paltinu a arătat și o vulnerabilitate mai largă: România folosește masiv apa, dar nu a construit baraje noi în ultimele decenii.

AEI arată că resursa de apă disponibilă a scăzut de la 2.200 m³/locuitor/an la 1.800 m³/locuitor/an, iar țara riscă să atingă pragul de stres hidric până în 2050. În Moldova, lipsa investițiilor în amenajări hidrotehnice lasă expuse aproape 500 de localități și 400.000 de oameni, cu riscuri de secetă, lipsă de apă și inundații.

Prin finalizarea lucrărilor deja începute, capacitatea de stocare ar putea crește cu peste 1 miliard de metri cubi, reducând efectele secetei hidrologice cu peste 60%.

Două narațiuni, o singură realitate

Criza din ultimele 24 de ore a scos în față două perspective opuse:

• AEI: fără hidro, România risca un colaps energetic;
• Guvernul: sistemul a fost stabil, gestionat eficient, fără riscuri pentru populație.

Indiferent de nuanța interpretării, evenimentele din aceste zile arată cât de fragil poate deveni sistemul energetic atunci când mai multe verigi cedează simultan. Și, mai ales, cât de esențială rămâne hidroenergia, într-o perioadă în care dezbaterea publică este dominată de investițiile în solar și eolian.