Cenzură în Ministerul Educației: Analiză științifică despre Legea Bolojan, blocată de Daniel David. Un document-cheie, ascuns opiniei publice

Ministerul Educației și Cercetării, condus de Daniel David, se confruntă cu un scandal major de cenzură, după ce o analiză științifică realizată de Institutul de Științe ale Educației (IȘE) a fost blocată și drastic editată înainte de a fi făcută publică. Documentul original, de 23 de pagini, evalua măsurile din Legea Bolojan și atrăgea atenția asupra unor posibile efecte negative majore asupra sistemului de educație românesc. În schimb, Ministerul a transmis presei doar o versiune trunchiată de două pagini, lipsită de concluziile critice și de recomandările formulate de cercetători.

Ce conținea raportul cenzurat de Minister

Analiza transmisă de IȘE pe 7 iulie 2025 răspundea la o serie de întrebări formulate de publicația Edupedu.ro cu privire la impactul noii legislații. Printre concluziile eliminate de Minister se numără:

• Majorarea normei didactice cu două ore ar plasa România peste media europeană, cu riscul de a afecta negativ calitatea actului educațional;

• Timpul total de muncă al profesorilor români este deja peste standardele internaționale, iar sarcinile birocratice contribuie la suprasolicitare;

• Exemple din Franța și Germania arată că plata orelor suplimentare este reglementată clar și mai bine remunerată decât în România;

• Riscuri educaționale precum creșterea stresului în rândul cadrelor didactice, adâncirea inechităților și scăderea accesului la educație;

• Cinci recomandări cheie pentru a reduce impactul negativ al reformelor, complet eliminate din documentul final transmis presei.

Cum a fost manipulată comunicarea instituțională

Deși analiza a fost realizată de o instituție aflată în subordinea Ministerului Educației, răspunsurile oficiale către presă au fost formulate de aparatul ministerial, care a modificat esențial conținutul. În locul unor răspunsuri directe și documentate, Ministerul a formulat răspunsuri generice și ambigue. Spre exemplu:

12:44, 12.07.2025 • Educație

Daniel David – ministrul lucid într-un sistem isterizat: educația între normă, bursă și haos bugetar

13:33, 11.07.2025 • Educație

Profesorii suplinitori, excluși din sistem din toamnă. Ministrul Educației: „Trebuie să înțelegem vremurile în care trăim”

• La întrebarea dacă IȘE a participat la elaborarea măsurilor din Legea Bolojan, cercetătorii au răspuns: „Institutul de Științe ale Educației nu a fost implicat”. Ministerul a înlocuit formularea cu: „Studiile IȘE sunt adesea prezentate public”.

• La întrebarea privind solicitarea de analize după alegeri, răspunsul IȘE a fost clar: „Nu a primit solicitări”. Ministerul a răspuns că „nu a existat un raport oficial”.

Justificările lui Daniel David

Ministrul Educației a admis că a blocat analiza și a invocat nevoia unui „peer-review” și a unei versiuni în limba engleză.

„Nimeni în știință nu se poate aștepta să scrie ceva, care ulterior să fie asumat direct și necritic instituțional, chiar sub antetul ministerului pe care îl analizează”, a afirmat Daniel David într-un comunicat.

Totuși, această justificare este pusă sub semnul întrebării de faptul că analiza a fost redactată la solicitarea expresă a jurnaliștilor și nu era destinată asumării oficiale de către Minister, ci răspundea la o întrebare punctuală legată de impactul politicilor publice.

Conținutul complet al analizei: concluzii ignorate

Potrivit Edupedu.ro, care a obținut versiunea integrală a documentului, se remarcă următoarele constatări ignorate de ministrul Daniel David și Minister:

• România riscă să depășească semnificativ media europeană privind volumul de muncă didactică;

• Comasarea școlilor, reducerea burselor și creșterea numărului de elevi per clasă pot adânci decalajele educaționale;

• Profesorii sunt deja suprasolicitați din punct de vedere birocratic, iar noile măsuri pot reduce atractivitatea profesiei;

• Plata deficitară a orelor suplimentare este o barieră în menținerea personalului calificat;

• Este nevoie urgentă de un mecanism de monitorizare a efectelor reformelor și de intervenții corective rapide.

Cazul declanșează întrebări serioase despre transparența în administrația publică, autonomia cercetării și influența politică asupra instituțiilor de specialitate. Blocarea unei analize critice într-un moment esențial al reformei educaționale alimentează suspiciunile legate de modul în care sunt promovate politicile publice fără o dezbatere bazată pe date și evaluări independente.

Reacțiile din partea sindicatelor, organizațiilor de părinți și a mediului universitar sunt așteptate în zilele următoare.