Cercetătorii avertizează: mintea umană riscă să devină câmpul de luptă al viitorului

Nu dronele, rachetele sau armele hipersonice stârnesc astăzi cele mai mari îngrijorări în rândul unor cercetători britanici, ci ceva mult mai fragil și infinit mai greu de protejat: mintea umană.

Semnal de alarmă tras de cercetători

Într-o analiză recentă publicată de Royal Society of Chemistry, specialiștii Michael Crowley și Malcolm Dando de la Universitatea din Bradford trag un semnal de alarmă cu privire la una dintre cele mai tulburătoare direcții ale progresului științific: tehnologiile capabile să influențeze conștiința, memoria și comportamentul.

Ceea ce până de curând părea science-fiction este, în opinia lor, o realitate iminentă. Avansul în neuroștiințe, în chimie și în tehnologiile de stimulare cerebrală face posibil ca însăși activitatea neuronală să devină țintă pentru guverne sau armate.

„Intrăm într-o perioadă în care mintea umană riscă să fie transformată într-un câmp de bătălie”, avertizează Crowley.

07:24, 16.11.2025 • NECONVENTIONAL

Experiment revoluționar. Un virus a fost creat de la zero de inteligența artificială

13:47, 04.11.2025 • NECONVENTIONAL

Cercetătorii au stabilit care a fost cel mai cumplit an din istoria omenirii. Nu e cel la care te gândești

Cum pot fi modelate gândirea, emoțiile și memoria

Crowley și Dando explică faptul că un număr tot mai mare de descoperiri, dezvoltate inițial în scopuri medicale, poate fi adaptat pentru operațiuni cu efecte devastatoare la nivel psihologic. În prezent, știința dispune deja de:

• sedative extrem de țintite, capabile să reducă temporar capacitatea de reacție;
• substanțe ce alterează memoria și orientarea;
• modulatori de emoții și dispoziție, ce pot induce teamă, apatie sau supunere;
• tehnologii neinvazive de stimulare a creierului, folosite în mod normal în tratarea depresiei și a tulburărilor neurologice.

În scenarii abuzive, spun cercetătorii, aceste instrumente ar putea genera confuzie mintală, pierderea temporară a controlului, inhibarea voinței sau modificări de comportament.

„Riscul nu vine din progresul medicinei, ci din deturnarea lui”, avertizează Malcolm Dando. „Orice tehnologie creată pentru vindecare poate deveni, în mâinile nepotrivite, un instrument de constrângere psihologică.”

Lecțiile periculoase ale trecutului

Interesul statelor pentru „arme ale minții” nu reprezintă o noutate. În timpul Războiului Rece, atât SUA, cât și URSS au derulat programe secrete pentru testarea unor substanțe psihoactive care puteau dezorienta sau controla persoanele.

Unul dintre cele mai controversate episoade recente a avut loc în 2002, în timpul atacului terorist dintr-un teatru din Moscova. Forțele ruse au folosit atunci un gaz derivat din fentanil pentru a neutraliza gruparea înarmată. Operațiunea a dus însă la moartea a peste 100 de ostatici, intoxicați cu substanța chimică. Cercetătorii consideră cazul un exemplu dramatic al modului în care un „instrument de control” se poate transforma într-o armă letală.

Tehnologiile care duc neuroștiința în zona gri militară

În prezent, neuroștiința a ajuns să cartografieze cu precizie tot mai mare rețelele neuronale și să înțeleagă rolul fiecărui receptor cerebral. Acest lucru permite dezvoltarea unor compuși chimici sau a unor terapii care acționează direct asupra unor funcții mintale specifice.

Un exemplu este stimularea magnetică transcraniană (TMS), utilizată pe scară largă în tratamentul depresiei. Tehnologia aplică impulsuri magnetice care modifică activitatea neuronală, fără să fie nevoie de intervenție chirurgicală.

„Dacă azi putem regla activitatea creierului pentru a trata depresia, mâine am putea, teoretic, dezorganiza gândirea unui om cu aceeași tehnologie”, avertizează autorii studiului.

Acesta este motivul pentru care cercetătorii consideră că „creierul ar putea deveni următoarea frontieră militară”, într-o lume în care puterea nu se mai măsoară doar în rachete sau blindate, ci și în capacitatea de a influența procesele mentale.

Vid legislativ în fața unei amenințări fără precedent

Deși Convenția privind armele chimice, adoptată în 1997, interzice utilizarea substanțelor toxice în scopuri militare, documentul nu acoperă tehnologiile moderne de stimulare cerebrală sau substanțele neuroactive recente. Avansul științific depășește ritmul reglementărilor, ceea ce creează un teren favorabil abuzurilor.

Cercetătorii cer:

• definirea explicită a „armelor neuroactive”;
• monitorizarea strictă a cercetărilor sensibile;
• comisii internaționale permanente care să analizeze evoluțiile din domeniu;
• programe de formare etică obligatorie pentru specialiștii care lucrează cu astfel de tehnologii.

„Nu vrem să oprim știința, ci să prevenim deturnarea ei”, afirmă Crowley și Dando. „Dacă nu se intervine acum, riscul ca aceste tehnologii să fie folosite în scopuri represive sau militare va crește dramatic.”

Un avertisment pentru liderii politici ai lumii

Raportul publicat de Royal Society of Chemistry are caracterul unui semnal de alarmă precoce. Autorii avertizează că, în absența unor reguli internaționale ferme, instrumentele create pentru a vindeca pot fi convertite în tehnologii de dominare psihologică.

„Mintea umană este unul dintre cele mai fragile și sacre spații ale ființei”, subliniază cei doi cercetători, care insistă că nu mai este vorba despre scenarii teoretice, ci despre necesitatea prevenirii unei direcții periculoase înainte ca aceasta să fie exploatată.