China a început construcția unui baraj gigantic în Tibet. Premierul Li Qiang a călătorit pe 19 iulie la Nyingchi, în sudul regiunii autonome, lângă granița cu India, pentru ceremonia de inaugurare a lucrărilor, a relatat revista germană Spiegel. Autoritățile de la Beijing declară că doresc să folosească barajul de pe râul Yarlung Tsangpo pentru a produce energie pentru Tibet, dar și pentru a furniza electricitate către alte zone din China.

Țările vecine sunt îngrijorate de construcția acestui baraj

Conform informațiilor oficiale, construcția barajului și a celor cinci centrale electrice aferente va costa aproape 143,8 miliarde de euro.

„Partidul Comunist a inclus construcția barajului în planul său actual pe cinci ani. Beijingul a dat în cele din urmă permisiunea de construcție în decembrie anul trecut. Se așteaptă ca barajul să producă 300 de miliarde de kilowați-oră de electricitate pe an, fapt care ăl va face să dețină o capacitate de trei ori mai mare decât faimosul Baraj al celor Trei Defilee, de pe râul Yangtze și va deveni cel mai mare complex hidroelectric din lume”, se arată în articolul celor de la Spiegel.

Experții spun însă, că această construcție nu reprezintă doar o amenințare uriașă pentru mediu, ci constituie motiv de îngrijorări și în țările vecine. India și Bangladeshul se tem că blocarea apei în amonte va avea un impact negativ asupra zonelor din aval.

Țările vecine sunt, de asemenea, îngrijorate și de faptul că regiunea muntoasă este zguduită în mod repetat de cutremure, astfel încât fisurarea unui astfel de baraj în urma unui cutremur puternic ar putea provoca inundații catastrofale ale teritoriilor lor.

Anterior specialiștii  au avertizat și asupra unui posibil „conflict privind apa” în regiune.

La rândul său, Beijingul a asigurat că barajul nu va avea un impact negativ asupra zonei din aval.

Prin construcția acestui baraj China își consolidează dominația în Tibet

În același timp, prin acest proiect uriaș de construcții, China își consolidează dominația în Tibet.

Republica Populară Chineză a anexat regiunea după o invazie din anii 1950 și de atunci a controlat-o din ce în ce mai strict. Copiii tibetani învață chineza la școală, steagul tibetan este interzis, la fel ca și fotografiile cu Dalai Lama al XIV-lea. Liderul spiritual tibetan a împlinit recent 90 de ani și trăiește în exil în India de zeci de ani, a amintit Spiegel.

Publicația a adăugat că, având în vedere vârsta înaintată a lui Dalai Lama al XIV-lea, China ar putea încerca să numească propriul lider care va fi loial Beijingului în cazul morții sale. În acest fel, RPC va controla Tibetul nu doar politic, ci și spiritual.

Fluviu Yarlung Tsangpo este unul dintre cele mai mari fluvii din lume – este al nouălea cel mai mare râu din lume ca debit și al 15-lea ca lungime (aproximativ 3.000 de kilometri).

Cel mai adânc și posibil cel mai lung canion din lume

În sudul Tibetului, Yarlung Tsangpo străbate o vale impresionantă, cu o întindere de aproximativ 1.200 de kilometri în lungime și o lățime de circa 300 de kilometri. Această vale se desfășoară într-o coborâre graduală, de la altitudinea de 4.500 de metri până la 3.000 de metri, modelând peisajul și ecosistemele în funcție de altitudine. De-a lungul traseului său descendent, peisajul trece prin mai multe zone de vegetație: de la întinderi reci și aride, până la stepe semiaride, urmate de arii acoperite cu tufișuri de foioase. În regiunile joase, vegetația se îmbogățește cu păduri de conifere și rododendroni. Limita naturală a pădurilor se situează la aproximativ 3.200 de metri altitudine.

În apropiere de Lhasa, capitala regiunii, formațiunile geologice din gresie sedimentară conțin particule magnetice care păstrează amprente ale variațiilor câmpului magnetic al Pământului. Aceste straturi oferă cercetătorilor informații prețioase despre evoluția geologică și magnetică a regiunii.

Bazinul râului Yarlung este delimitat de lanțul Himalaya la sud și de munții Kang Rinpoche și Nyenchen Tanglha la nord. Această zonă se bucură de un climat relativ mai blând față de regiunile nordice adiacente sau zonele aflate la altitudini extreme. Datorită condițiilor mai favorabile, această parte a Tibetului concentrează cea mai mare parte a populației din Regiunea Autonomă Tibetană.

Fluviul este sacru pentru hinduși

Yarlung Tsangpo intră în apropierea satului Gelling din Arunachal Pradesh, în India (unde este cunoscut ca Brahmaputra) și își croiește drum spre sud-vest prin Valea Assam. Continuă spre sud prin Bangladesh, sub numele de Jamuna (distinct de râul Yamuna din India). În imensa Deltă a Gangelor, se unește cu Gangele, denumit Padma în Bangladesh, formând râul Meghna, care se varsă în cele din urmă în Golful Bengal.

Cursul superior al Brahmaputrei a fost mult timp necunoscut, iar identitatea sa cu Yarlung Tsangpo a fost stabilită abia prin explorări în anii 1884–1886.

Cursul inferior este sacru pentru hinduși. În plus, ca o curiozitate, în timp ce majoritatea râurilor de pe subcontinentul indian au nume feminine, acest râu are un nume masculin rar. Brahmaputra înseamnă „fiul lui Brahma ” în sanscrită.

Pe cursul fluviului se află Marele Canion Yarlung Tsangpo. Acesta s-a format într-o spectaculoasă buclă a râului, acolo unde cursul apei intersectează Platoul Tibetan și înconjoară muntele Namcha Barwa. Canionul este considerat de mulți cercetători drept cel mai adânc și cel mai lung canion din lume.