Chirițoiu de la Concurență cere eliminarea plafonării prețurilor la gaze

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, recomandă Guvernului să nu mai prelungească schema de plafonare a prețurilor la gaze naturale și susține că România trebuie să meargă înainte cu liberalizarea pieței, în condițiile în care nivelurile actuale ale tarifelor sunt comparabile cu cele dinaintea crizei energetice.

Potrivit șefului autorității de concurență, experiența liberalizării pieței de energie electrică arată că deschiderea pieței poate funcționa, atunci când există jucători capabili să stimuleze competiția. „Avem Hidroelectrica care, până acum, cred că a avut un rol pozitiv. A pus presiune pe alți furnizori și prețurile au scăzut. S-a creat concurență”, a declarat Bogdan Chirițoiu.

Acesta consideră că un efect similar ar putea apărea și pe piața gazelor naturale, odată cu intrarea Romgaz pe segmentul de furnizare. „O să avem o liberalizare la gaze, asta e recomandarea noastră: să nu mai prelungească măsura Guvernul. Intră pe piață Romgaz și ne așteptăm ca, odată fiind furnizor, să pună presiune pe alți furnizori să scadă prețurile”, a afirmat președintele Consiliului Concurenței.

În opinia sa, prelungirea plafonării nu mai este justificată în actualul context. „Prețurile sunt similare cu cele de dinainte de criză. Nu mai are sens să prelungim”, a conchis Chirițoiu.

13:43 • ECONOMIE

Investigația ROBOR se apropie de final. Ne putem aștepta la amenzi grele date băncilor

11:01, 30.01.2026 • ECONOMIE

Avertisment pentru șoferi: Prețul motorinei ar putea exploda. Scenariile care duc carburanții la 12 lei pe litru

Totodată, acesta a atras atenția că România a rămas „singura țară” cu plafonare la gaze și că menținerea intervențiilor administrative în piață a atras declanșarea unei proceduri de infringement. În 2024, Comisia Europeană a cerut României să elimine restricțiile privind stabilirea prețurilor și exportul de energie electrică și gaze, inițiind pași formali în acest sens.

Discuțiile despre expirarea plafonării au loc în contextul termenelor stabilite de Guvern și al scenariilor avansate pentru perioada de după 1 aprilie 2026.

Facturi mai mari în ianuarie pe fondul consumului și al importurilor

În paralel cu dezbaterea privind liberalizarea, consumatorii resimt deja presiuni în facturi. Potrivit Asociației Energia Inteligentă, facturile la gaze pentru luna ianuarie 2026 vor fi cu până la 30% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.

Creșterea vine în condițiile în care cantitățile de gaze consumate în România au urcat cu 18%, iar necesarul suplimentar a fost acoperit în special din importuri, la prețuri de până la 40% mai mari, potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliță.

Conform analizelor de specialitate, în apartamentele izolate majorarea facturii va oscila între 100 și 200 de lei, în timp ce în locuințele neizolate sau în case creșterea ar putea fi cuprinsă între 200 și 400 de lei, pentru luna ianuarie.

„Concluzia generală este că, în ianuarie 2026, factura la gaze se va majora cu 30%, nu doar datorită prețului și fenomenelor meteo, ci și faptului că blocurile sunt nereabilitate și izolația făcută prost”, a declarat Dumitru Chisăliță.

Guvernul anticipează o creștere de maximum 10% după liberalizare

Referitor la perioada de după eliminarea plafonării, ministrul Energiei a transmis că scenariul de bază luat în calcul în acest moment este eliminarea completă a plafonării prețurilor finale la gaze naturale de la 1 aprilie, cu „premise foarte serioase” ca scumpirea să nu depășească 10%.

„Am avut o dezbatere complexă pe acest subiect, la minister, cu operatorii din piață. Avem premise foarte serioase să nu existe o creștere mai mare de 10%. Vreau să mă asigur că va fi și suficientă lichiditate în piață și, din acest motiv, tot săptămâna viitoare o să avem o întâlnire cu producătorii de gaze naturale”, a declarat ministrul Energiei.

Acesta a precizat că există și riscuri externe care pot influența evoluția prețurilor.

„Dacă apar lucruri care nu sunt dependente de România, atacuri ale rușilor asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, lucru pe care nu putem să-l controlăm noi, și există premise de crește mai accentuată a cotațiilor angro la gaze, luăm în calcul și eliminarea treptată a acestui plafon. Dar principial, vrem să păstrăm graficul și să eliminăm plafonarea la 31 martie, fără a avea o creștere mai mare de 10% a prețului final al gazelor naturale. Deci nu anticipez o creștere mai mare de 10% a prețului”, a spus Ivan.

Ministrul a mai arătat că, în cazul unor evoluții nefavorabile, autoritățile ar putea interveni din nou în piață.

„Dacă vom vedea că există riscul să avem o creștere mai abruptă, atunci o să luăm în calcul o formă în care să intervenim în piață, inclusiv cu un mecanism de plafonare a adaosului pe lanțul de producție-transport-distribuție.”

În același timp, Ministerul Energiei ia în calcul acordarea unui sprijin pentru consumatorii vulnerabili, sub forma unui ajutor de stat de 50 de lei lunar vara și 100 de lei iarna, până în primăvara viitoare.

Furnizorii vorbesc despre riscuri de 10–15% și cer lichiditate în piață

Din perspectiva furnizorilor, eliminarea imediată a plafonării ar putea aduce creșteri ceva mai mari. Claudia Griech, directorul general al E.ON Energie România, a declarat că, dacă plafonarea ar fi eliminată în prezent, prețul ar putea crește cu până la 15%.

„Dacă mă întrebați astăzi dacă mâine se liberalizează piața, uitându-mă la cotațiile internaționale, aș putea să spun că prețul va crește undeva cu 10% – 15% față de plafonul actual. Dar suntem la finalul lunii ianuarie, ceea ce înseamnă că mai avem o perioadă de iarnă în față. Depozitele la nivelul Europei au început să se golească semnificativ. Adică în perioada de vară va exista presiune ca aceste depozite să fie reumplute. Iar acest lucru generează, evident, creșteri de prețuri în piețele angro”, a explicat șefa E.ON Energie România.

Aceasta a subliniat că liberalizarea este benefică, dar doar în condițiile existenței unei piețe funcționale.

„Este foarte important să avem lichiditate în piață, pentru că atunci când avem lichiditate, avem și semnale reale de preț. Iar un furnizor, tocmai pentru a putea absorbi spike-urile astea de preț, are nevoie de o piață funcțională, adică de o piață lichidă, de unde să poată să achiziționeze.”

În acest context, Claudia Griech a reluat solicitarea furnizorilor privind reintroducerea Gas Release Program, mecanism care obligă producătorii interni să vândă anual pe piețele centralizate un procent minim din volumele livrate, pentru a crea lichiditate. Înainte de plafonarea prețurilor finale, ultimul prag reglementat fusese de 40%.