Cifrele care surprind: cum este percepută justiția în România față de restul Europei

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, joi, concluziile unui studiu european privind percepția privind justiția în anul 2025, din care reiese că România se menține în media țărilor Uniunii Europene în ceea ce privește încrederea în sistemul de justiție – atât din partea cetățenilor, cât și din partea mediului de afaceri.

Potrivit datelor publicate, 51% dintre companiile din România consideră că justiția este independentă, un procent aproape identic cu cel din 2024 (52%). Țara noastră se situează astfel alături de Franța (53%) și peste Grecia (49%), Italia (48%), Spania (40%), Ungaria (38%), Portugalia (32%) sau Bulgaria (27%).

Investitorii privesc cu încredere sistemul judiciar

Un indicator cheie pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este încrederea companiilor în capacitatea instanțelor de a garanta siguranța investițiilor. În acest domeniu, România stă chiar mai bine: 58% dintre respondenți și-au exprimat încrederea, un scor comparabil cu Belgia (60%), Lituania (59%) sau Germania și Italia (ambele cu 58%).

Astfel, România face parte dintr-un grup restrâns de șapte țări europene în care acest indicator gravitează în jurul pragului de 60%, surclasând economii ca Portugalia (44%), Polonia (39%) sau Grecia (28%).

06:25, 22.07.2025 • ACTUALITATE

CSM justifică privilegiile: Legea care permitea chirii de 60 de lei pentru magistrați a fost abrogată acum 2 ani

17:12, 14.07.2025 • Justitie

CSM îl contrazice pe Ilie Bolojan. Vârsta medie reală de pensionare a judecătorilor este de peste 52 de ani

Cetățenii români, mai sceptici, dar nu cei mai critici

Când vine vorba despre percepția generală a cetățenilor, doar 44% dintre români afirmă că au încredere în sistemul de justiție.

Deși sub jumătate, procentul plasează România peste țări ca Spania (39%), Grecia (38%), Croația (27%) și Bulgaria (27%), dar în urma Italiei (46%) și Franței (51%).

CSM pune aceste cifre în contextul politic tensionat generat de anularea și reorganizarea alegerilor prezidențiale din 2025, o perioadă în care Curtea Constituțională și instanțele au fost constant criticate în spațiul public.

”Din acest punct de vedere, trebuie avut în vedere contextul polarizării extreme a societății românești în perioada campaniei prezidențiale, prin anularea și reorganizarea scrutinului și prin culpabilizarea constantă și succesivă a Curții Constituționale și a sistemului clasic de justiție pentru modul de derulare a respectivelor alegeri”, precizează Consiliul Superior al Magistraturii.

Comparativ cu alte instituții, justiția stă decent

La nivel național, potrivit unui sondaj CURS despre încrederea în instituții, sistemul de justiție înregistrează o cotă de încredere de 38%. În acest clasament, se plasează sub Armata/Pompieri (81%), Biserică (74%) sau Poliție (59%), dar înaintea Presei (36%), Guvernului (33%), serviciilor de informații (29%) și Parlamentului (26%).

Totuși, studiile europene indică un nivel de încredere mai scăzut pentru justiție (31%) decât în sondajul național, dar rămâne peste alte instituții precum Parlamentul (31%), Guvernul (34%) și presa (26%).

Aproape 3 milioane de dosare pe an și mai puține contestații

Un alt aspect care reflectă încrederea în instanțe este volumul de activitate: aproximativ trei milioane de dosare sunt înregistrate anual în România, o creștere de 40% față de anul 2020. Cu toate acestea, gradul de contestare a deciziilor emise de instanțele de fond a scăzut la un minim istoric de 9%, față de 16,5% în 2021.

Această scădere este interpretată de CSM drept o dovadă că tot mai multe părți implicate în procese acceptă hotărârile instanței fără a le ataca prin apel sau recurs.

”În ciuda afirmațiilor contrare constante din spațiul public, se constată, din evaluări obiective, că încrederea în sistemul de justiție se menține în banda medie a sistemului de referință al Uniunii Europene, în contextul național excepțional al anulării alegerilor prezidențiale, cu o polarizare fără precedent a societății românești”, subliniază CSM.