Cinci ani de energie românească: prețuri mari, curent mai puțin, importuri mai scumpe decât exporturi

Un raport al Curții de Conturi arată că în sectorul energetic românesc există foarte multe probleme.

Curtea de Conturi a României a efectuat o misiune de audit al performanței privind Energia din surse regenerabile și contribuția la asigurarea independenței energetice. Auditul, desfășurat în ultimii doi ani (2022-2023) la Ministerul Energiei, a vizat perioada 2017-2022 și a urmărit evaluarea gradului în care a fost asigurată independența energetică din perspectiva utilizării surselor regenerabile de energie, ca urmare a politicilor/strategiilor elaborate de Minister, precum și analiza evoluției prețului energiei electrice în contextul tranziției energetice.

În intervalul auditat s-a înregistrat o diminuare a producției de electricitate (-12,44%), în contextul retragerii din exploatare a capacităților de producere cu o putere instalată de 4.848 MW (-2.680 MW pe bază de cărbune și -2.168 MW pe bază de hidrocarburi) care nu a fost substituită de punerea în funcțiune de noi capacități pe bază de surse regenerabile (+37,56 MW).

Pe fondul reducerii producției interne de energie electrică, România a devenit importator net începând cu anul 2019, iar soldul balanței comerciale a înregistrat în acest sector un deficit de 735,8 milioane euro în perioada 2019-2021, în contextul în care prețurile medii ponderate la care s-au efectuat tranzacțiile de import au fost superioare celor la care s-a efectuat exportul. Existența unor prețuri medii ponderate superioare pentru activitatea de import față de cele de export poate fi explicată prin efectuarea operațiunilor de export de electricitate la momentul în care la nivelul piețelor este înregistrat un excedent, cu precădere în situația în care există un excedent de energie regenerabilă (zile însorite și vânt puternic), iar a operațiunilor de import în situațiile în care la nivel național este înregistrat un consum ridicat față de producția internă. O astfel de situație scoate în evidență necesitatea introducerii unor surse de stocare a energiei electrice care să acumuleze energie în perioadele de excedent și să o elibereze la momentul creșterii consumului, România având la finalul anului 2022 o singură astfel de capacitate licențiată (7,4 MW).

Auditul a constatat faptul că diminuarea investițiilor programate la nivelul operatorilor din sectorul producției de energie electrică și înregistrarea unui grad redus de realizare al programelor de investiții (între 5,48% și 51,25%) a condus la neasigurarea independenței energetice. La nivelul operatorilor aflați sub autoritatea Ministerului Energiei au fost puse în funcțiune, în intervalul auditat, capacități de producere a energiei electrice cu o putere instalată de numai 15,56 MW.

Obiectivul privind creșterea puterii instalate în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, stabilit pentru anul 2022 conform  Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021 – 2030 (+ 1.816 MW), nu a fost atins decât în proporție de 0,64%.

România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului electricității  la nivelul UE-27 în semestrul II 2022 (+112,35%), comparativ cu perioada similară a anului 2021, ocupând primul loc și în ceea ce privește raportarea prețului la puterea de cumpărare, cu 119,25% peste media UE-27.

Nu în ultimul rând, auditul a constatat că România nu are încă aprobată o Strategie energetică națională, document fundamental prin care să fie stabilite obiectivele sectorului energiei electrice pe termen mediu şi lung și modalităţile de realizare a acestora.

În acest context, este necesară elaborarea și corelarea tuturor documentelor strategice, stabilirea obiectivelor prioritare raportat la necesitățile sistemului energetic și monitorizarea eficientă a evoluțiilor înregistrate în îndeplinirea obiectivelor. Pentru asigurarea independenței energetice, Sistemul energetic național are nevoie de investiții susținute în noi capacități de producere, precum și de corelarea evoluției acestora cu dezvoltarea rețelelor de distribuție și transport.

Printre aspectele pozitive remarcate cu prilejul auditului se numără faptul că România a înregistrat o ponderea a energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie de 24,48% în anul 2020, peste ținta (24%) asumată prin Planul Național de Acțiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile. De asemenea, auditul a evidențiat politica de tranzacționare derulată la nivelul Hidroelectrica SA pentru consumatorii casnici, care pentru anul 2022 a stabilit prețul energiei active la 0,25 lei/kWh, precum și creșterea capacității de producere a energiei electrice produse în centrale electrice din surse regenerabile de energie la scară mică aparținând prosumatorilor[3]. În ceea ce privește acest ultim aspect, la data de 01.06.2023 erau înregistrați un număr de 70.840 prosumatori, fiind instalate capacități cu o putere totală de 866,8 MW.

În cadrul auditului, Curtea de Conturi a României a transmis Ministerului Energiei o serie de recomandări, cu scopul creșterii performanțelor înregistrate în cadrul activităților desfășurate în sectorul energiei electrice, dintre care enumerăm:

–  urgentarea demersurilor pentru aprobarea Strategiei Energetice Naționale și elaborarea politicii energetice;

–  elaborarea de programe și planuri de acțiune în sectorul energiei electrice, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea activităților de stocare a energiei electrice;

–  analiza programelor de investiții la nivelul operatorilor economici aflați sub autoritatea Ministerului Energiei, în vederea prioritizării proiectelor de investiții din sectorul energiei electrice, precum și urmărirea implementării acestora;

–  promovarea de acțiuni care să conducă la eliminarea decalajului între retragerea din exploatare a unor capacități de producere a energiei electrice și punerea în funcțiune de noi capacități de producere, astfel încât cererea de energie electrică să fie asigurată din producția internă.

Mai multe articole...

Cele mai citite articole