Cinci vești rele de la BNR, și una mai bună

BNR a transmis azi mai multe vești care sunt considerate „rele”: deficitul contului curent crește, datoria externă totală și pe termen lung crește, serviciul datoriei rămâne ridicat, iar acoperirea datoriei pe termen scurt cu rezervele valutare este aproape de prag critic. Aceste elemente arată o vulnerabilitate externă ridicată și pot pune presiune pe leu, inflație și finanțarea economică pe termen mediu.

Veștile rele

1. Creșterea deficitului contului curent

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în perioada ianuarie–noiembrie 2025, un deficit de 27,14 miliarde euro, în creștere față de 26,06 miliarde euro în aceeași perioadă a anului anterior. Acest salt reflectă o diferență mai mare între importuri și exporturi, în special pe partea de bunuri și servicii. În timp ce balanța bunurilor a rămas deficitară, cu ușoare îmbunătățiri, balanța serviciilor a consemnat un excedent modest. Evoluția sugerează că România a importat mai mult decât a exportat, ceea ce poate genera presiuni asupra cursului de schimb și crește dependența de finanțarea externă pentru acoperirea deficitului.

2. Creșterea deficitului veniturilor primare și scăderea excedentului veniturilor secundare

15:05, 30.12.2025 • ECONOMIE

Rețeta austerității nedeclarate: cum a „reparat” statul deficitul comercial confiscând 450 de lei lunar din buzunarul fiecărui angajat

14:02, 29.12.2025 • ECONOMIE

Iluzia bogăției: România se inundă de lei care hrănesc statul și înfometează privatul

Balanța veniturilor primare, care include venituri din investiții și plata factorilor de producție către străinătate, a înregistrat un deficit mai mare cu 1,012 miliarde euro, în timp ce balanța veniturilor secundare, care include transferurile curente și remitențele, a înregistrat un excedent mai mic cu 339 milioane euro. Această combinație înseamnă că mai multe fonduri au părăsit țara prin plăți de dobânzi, dividende sau alte remunerări către nerezidenți, în timp ce intrările din remitențe și alte transferuri au scăzut. Rezultatul este o reducere a resurselor disponibile pentru consumul intern și pentru investiții în economia românească.

3. Creșterea datoriei externe

Datoria externă totală a României a urcat la 227,5 miliarde euro, în creștere cu 24 miliarde euro față de 31 decembrie 2024. Datoria pe termen lung a atins 178,6 miliarde euro, iar cea pe termen scurt 48,9 miliarde euro. Această evoluție semnalează o expunere mai mare a țării la factori de risc externi, cum ar fi variațiile cursului de schimb, creșterea dobânzilor internaționale sau condițiile de lichiditate globală. Creșterea datoriei poate genera obligații mai mari de plată a dobânzilor și rambursarea principalului, ceea ce poate influența bugetul și politica fiscală.

4. Serviciul datoriei externe

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17% în perioada ianuarie–noiembrie 2025. Aceasta indică proporția resurselor valutare dedicate plății dobânzilor și rambursării împrumuturilor pe termen lung. Alocarea unei părți importante a rezervelor pentru serviciul datoriei limitează capacitatea statului de a utiliza aceste fonduri în alte sectoare, cum ar fi investițiile publice, infrastructura sau sprijinul pentru sectoarele economice sensibile.

5. Acoperirea datoriei pe termen scurt aproape de pragul minim

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare a fost de 103,5%, foarte aproape de nivelul minim necesar pentru asigurarea plăților pe termen scurt. Aceasta indică o marjă redusă de siguranță în fața eventualelor șocuri externe, cum ar fi ieșiri rapide de capital sau creșteri neprevăzute ale obligațiilor externe. O acoperire apropiată de pragul minim înseamnă că rezervele disponibile oferă un tampon limitat în caz de urgențe sau situații de stres financiar internațional.

O veste mai bună: investițiile străine directe și acoperirea importurilor

Investițiile directe ale nerezidenților în România au crescut la 7,587 miliarde euro, comparativ cu 5,358 miliarde euro în perioada similară a anului anterior. De asemenea, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii cu rezervele valutare a crescut la 6 luni, față de 5,7 luni în 2024, ceea ce indică o rezervă mai mare pentru a susține importurile.