Cine are interesul să distrugă elita medicală românească

Thomas Mann spunea că ”rostul medicului nu este acela de a aduce moartea, ci de a păstra, cu orice preț viața”. Și, astfel, an de an, jurământul lui Hiprocrate este rostit cu demnitate și conștiință de cei care au ales să devină medici și, totodată, să-și consacre viața în slujba umanității.

Pentru un medic, sănătatea pacienților este o obligație scară, dar numai că profesionalistul și succesul unora dintre ei a deranjat și deranjează enorm anumite personaje și grupuri de interese din țară și străinătate.

Reținerea recentă pentru 30 de zile a renumitului chirurg timișorean Marinică Gașpar pentru o presupusă tentativă de mită, care miroase de la o poștă cam a regie, a readus în prim plan o realitate destul de strigătoare la cer privind destinul elitei medicale românești.

În ultimii ani, rând pe rând, medici români de renume internațional care oricând ar putea fi în Walk of Fame-ul medicinei mondiale au fost plimbați prin fața camerelor de luat vederi de către DNA sau DIICOT pentru diverse acuzații, care, ulterior au fost demontate de instanțele de judecată.

Primul care a intrat în malaxorul discreditării și al șifonării imaginii profesionale a fost renumitul chirurg Șerban Brădișteanu care a fost trimis în judecată, în martie 2007, fiind acuzat de procurorii DNA că ar fi primit aproape patru milioane de euro mită de la o firmă care distribuia produse medicale, cerându-se zece ani de închisoare.

Ulterior, medicul a mai fost achitat de Tribunalul din București în decembrie 2009. Dar, în 2012, Șerban Brădișteanu a fost trimis din nou în judecată pentru că a întârziat punerea în executare a mandatului de arestare pentru Adrian Năstase. El a fost acuzat că l-a ținut în Spitalul Floreasca o perioadă mai lungă, după tentativă de sinucidere din iunie 2012, dar, în aprilie 2015, a fost achitat definitiv, în acest dosar în care era acuzat de abuz în serviciu și luare de mită.

Al doilea greu al medicinei românești scanat de DNA a fost Irinel Popescu, părintele transplantului de noi și nu numai, care este urmărit penal din februarie 2018, de către DNA, la data faptelor fiind președinte al Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate, pentru acuzația că în perioada 2007-2009 ar fi solicitat reprezentanților a două firme de software să încheie contracte de asistentă juridică și de prestări servicii în valoare totală de 170.000 de euro.

Șirul celebrităților medicale intrate în vizorul procurorilor a conținuat cu renumitul urolog Mihai Lucan, fost șef al catedrei de Urologie la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj și al Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal din Cluj.

El a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT pe 21 decembrie 2017, alături de fiul său, de directorul administrativ al Institutului de Urologie și Transplant Renal din Cluj și de directorul economic. Ulterior, instanța a respins cererea procurorilor de arestare preventivă a lui Lucan, iar dosarul nici acum nu este închis..

În 2016 a venit rândul managerului Spitalului ″Sfânta Maria″ din Capitală, Narcis Copcă, care a fost audiat de procurorii DIICOT, în scandalul transplantului de organe. Doctorul Narcis Copcă l-a reclamat la Parchetul General pe ministrul Sănătății de atunci, Vlad Voiculescu, și l-a acuzat că nu finanțează transplantul de plămâni. Ba chiar că ar fi acceptat trimiterea în Occident a organelor prelevate în țară.

Dosarul a ajuns la cei de la Crimă Organizată, care au început urmărirea penală pentru abuz în serviciu și trafic de organe. Totul a pornit după ce ministrul Sănătății, prin Corpul de Control, a constatat că la Spitalul “Sfânta Maria” nu ar fi fost îndeplinite toate condițiile necesare îngrijirii bolnavilor, după ce ar fi beneficiat de transplantul pulmonar.

Tot în 2016, dar din noiembrie, medicii Radu Macovei, fost manager al Spitalului Floreasca, și Ioan Lascăr, fostul șef al Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă a aceleiași unități medicale, sunt urmăriți penal. Potrivit unui comunicat al DNA, învinuirile sunt făcute în dosarul în care sunt anchetate cheltuielile pentru Secția de Arși de la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca.

În acest dosar, în care mai există alți cinci urmăriți penal, prejudiciul se ridică la peste 6 milioane de lei. Atât Lascăr, cât și Macovei sunt acuzați de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Renumitul chirurg Ioan Lascăr este acuzat de DNA că “la data faptei șeful Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgentă București (Floreasca), cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (cinci acte materiale)”.

Doi ani mai târziu, în 2018, cunoscutul medic pediatru Gheorghe Burnei a fost citat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București într-un nou dosar penal ce vizează acuzații de ucidere din culpă, iar în aprilie 2019 Tribunalul București l-a condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (21 acte materiale).

El a fost acuzat de procurori că ar fi luat mită de 22 de ori, aproape 40.000 de lei și 3.250 de euro, de la părintii copiilor pe care i-a operat sau i-a consultat la Spitalul ”Marie Curie”. De asemenea, judecătorii i-au interzis lui Burnei dreptul de a exercita profesia de medic în sistemul public de sănătate și i-au confiscat 3.250 Euro și 21.800 lei.

La sfârșitul anului 2019, chirurgul Mircea Beuran a fost demis din funcțía de șef al Secției de chirurgie de la Spitalul Floreasca după ce o femeie a decedat în urma unor arsuri suferite pe masa de operație unde el nu avea nicio implicare directă.

Dar, după mascarada de la Spitalul Floreasca regizată de către ministrul Sănătății de la acea vreme, Victor Costache, și un controversat deputat USR, chirurgul Mircea Beuran a intrat și în vizorul DNA pentru presupusă mită, care, după un an și jumătate de procese, s-a demonstrat că nu a existat.

Oare, chiar toate aceste cazuri care vizează greii medicinei românești sunt acțiuni întâmplătoare sau fac parte dintr-un plan bine pus la punct de compromitere a elitei medicale românești? Timpul a demonstat și va demonstra că profesionalismul acestor renumiți medici a deranjat.

Pe cine? Răspunsul este ușor de aflat, dar mai ales atunci când se vede cine a avut de câștigat de pe urma compromiterii imaginii și carierei acestor somități medicale românești! Însă, un lucru e cert: pacienții au avut cel mai mult de suferit. Oare cine urmează la rând în malaxorul de scoaterea din circuitul medical al elitei medicale românești?