UPDATE: A fost anunţat câştigătorul premiului Nobel pentru literatură. Cine este românul care s-a aflat pe lista de nominalizaţi

Comunitatea literară globală își îndreaptă astăzi atenția spre Stockholm, unde urmează să fie anunțat câștigătorul Premiului Nobel pentru Literatură. Pe listă se află şi un român. Este vorba despre scriitorul Mircea Cărtărescu.

UPDATE: Premiul Nobel pentru Literatură 2025 i-a fost atribuit, joi, scriitorului maghiar Laszlo Krasznahorkai „pentru opera sa convingătoare şi vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”.

Anunţând câştigătorul la Stockholm, Mats Malm, secretar permanent şi purtător de cuvânt al Academiei Suedeze, a declarat că „tocmai l-a contactat telefonic pe László Krasznahorkai, aflat în vizită la Frankfurt”.

Cine este László Krasznahorkai

Autorul László Krasznahorkai s-a născut în 1954 în micul oraş Gyula din sud-estul Ungariei, lângă graniţa cu România. O zonă rurală izolată similară este scena primului roman al lui Krasznahorkai, „Sátántangó”, publicat în 1985 („Satantango”, 2012), care a făcut senzaţie în Ungaria şi a reprezentat opera de debut a autorului.

14:14, 02.10.2025 • Internațional

Trump intră în gura academicienilor de la Premiul Nobel: „Pune în pericol moștenirea științifică!”

Romanul descrie, în termeni puternic sugestivi, un grup de locuitori săraci dintr-o fermă colectivă abandonată din zona rurală a Ungariei, chiar înainte de căderea comunismului. Tăcerea şi anticiparea domnesc, până când carismaticul Irimiás şi prietenul său Petrina, pe care toţi îi credeau morţi, apar brusc pe scenă. Pentru locuitorii care îi aşteptau, ei par mesageri ai speranţei sau ai judecăţii de apoi.

Elementul satanic la care se referă titlul cărţii este prezent în moralitatea lor de sclavi şi în pretenţiile şarlatanului Irimiás, care, deşi eficiente, sunt înşelătoare şi îi lasă pe aproape toţi încurcaţi. Toţi personajele din roman aşteaptă să se întâmple un miracol, o speranţă care este de la bun început spulberată de motto-ul kafkian din introducerea cărţii: „În acest caz, voi rata lucrul aşteptându-l”.

Romanul a fost ecranizat într-un film extrem de original în 1994, în colaborare cu regizorul Béla Tarr.

Mircea Cărtărescu, printre favoriţi

După ce în 2024 a premiat-o pe sud-coreeana Han Kang, prima femeie asiatică care a primit Premiul Nobel pentru Literatură, Academia Suedeză ar putea opta joi pentru un autor occidental. Mai mulţi critici literari chestionaţi de AFP mizează anul acesta pe un bărbat european sau din lumea anglo-saxonă. Cei mai evidenţiaţi sunt australianul Gerald Murnane, românul Mircea Cartărescu, maghiarii Laszlo Krasznahorkai şi Peter Nadas, precum şi elveţianul Christian Kracht.

Academia Suedeză asigură că se concentrează exclusiv pe calitatea literară a operelor care îi sunt prezentate.

Bjorn Wiman, redactor-şef cultural al cotidianului Dagens Nyheter, spune că, după Han Kang, „este rândul unui bărbat alb provenind din sfera lingvistică anglo-saxonă, germană sau francofonă” să fie recompensat. El ar dori să-l vadă pe Christian Kracht câştigând premiul.

Ultimul roman al scriitorului în vârstă de 58 de ani, „Air”, oscilează între real şi fantastic, amestecând critica consumismului şi căutarea existenţială.

La Târgul de Carte de la Göteborg, care are loc cu câteva săptămâni înainte de sezonul Nobel, „Academia Suedeză era prezentă, aşezată în primul rând” la conferinţa de presă a acestui autor, remarcă el într-un interviu acordat AFP. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi când dramaturga austriacă Elfriede Jelinek a câştigat premiul în 2004.

Celălalt favorit, Gerald Murnane, născut în 1939 într-o suburbie a Melbourne-ului, dintr-un tată pasionat de cursele de cai, a crescut într-o familie catolică. Cartea sa „Les Plaines” (1982), care îl cufundă pe cititor în lumea proprietarilor de terenuri australieni, a fost descrisă de The New Yorker ca o „capodoperă bizară”, mai degrabă asemănătoare unui vis decât unei cărţi.

Indianul Amitav Ghosh a ocupat primul loc pe site-urile de pariuri în ultimele zile, iar alte nume menţionate în mod regulat sunt din nou considerate „nobelizabile”: americanca de origine antigua Jamaica Kincaid, chilianul Raúl Zurita, argentinianul César Aira.

Premiu dominat de bărbaţi

De la înfiinţarea sa, Premiul Nobel pentru Literatură a fost dominat de bărbaţi şi de literatura occidentală. Dintre cei 121 de laureaţi, doar 18 femei au obţinut premiul, iar o minoritate dintre autorii premiaţi sunt de limbă asiatică sau din Orientul Mijlociu. Nicio limbă africană nu este reprezentată.

Este dificil să se cunoască motivele selecţiei: deliberările juriului sunt păstrate secrete timp de 50 de ani.

În lipsa unei alternative mai bune, componenţa Academiei Suedeze, care acordă premiul după ce examinează propunerile unui colegiu de literaţi şi academicieni prin intermediul comitetului său Nobel, a fost supusă unei analize minuţioase. Zguduită de scandalul #Metoo din 2018, Academia s-a reînnoit. Mai mult de jumătate dintre membrii săi s-au schimbat. De atunci, se realizează un reechilibru între femeile şi bărbaţii premiaţi.

Citeşte şi: Se deschide sezonul Nobel 2025: Cine va câștiga cele mai râvnite premii ale lumii?

Teoretic, oricine poate fi nominalizat și nu există o limită de vârstă. Oricine scrie literatură remarcabilă, spune Ellen Mattson, membru al Academiei Suedeze și al Comitetului Nobel. Nominalizările pot veni de la:

• un profesor universitar din domeniu
• academicieni și academii
• societăți din domeniu
• alți câștigători ai Premiului Nobel

Ce şanse are Mircea Cărtărescu

Prezența constantă a lui Cărtărescu pe listele neoficiale ale favoriților este susținută de traducerile recente ale operei sale în limbi de circulație internațională și de aprecierile criticilor literari din Europa și America.

„Acum vreo 10 ani, Michael Orthofer, unul dintre cei mai buni comentatori pentru Premiul Nobel, spunea că știe că există admiratori ai lui Mircea Cărtărescu în rândul academicienilor suedezi, doar că Mircea Cărtărescu era puțin prea tânăr, spunea el acum 10 ani. A trecut un deceniu; Mircea nu mai este chiar foarte tânăr, putem spera că șansele lui au crescut. În orice caz, Mircea Cărtărescu nu are nevoie de acest premiu. După nominalizările la Booker Prize și după premiile foarte mari pe care le-a luat, cred că a arătat că este un autor mondial, care validează, de fapt, premiile pe care le primește”, a declarat Radu Vancu la Europa FM.