Cine poate primi certificat de handicap cu însoțitor. Afecțiunile luate în calcul de autorități

Persoanele cu dizabilități severe din România pot beneficia, în anumite condiții, de certificat de handicap cu drept la însoțitor, un document esențial care oferă acces la sprijin financiar și servicii de asistență. Acordarea acestui drept este strict reglementată de lege și se bazează pe evaluarea gradului de dependență și a capacității de autoîngrijire, nu doar pe existența unui diagnostic medical.

Ce presupune un certificat de handicap cu însoțitor

Certificatul de handicap este documentul oficial prin care statul recunoaște existența unei dizabilități ce limitează semnificativ autonomia unei persoane. În cazul persoanelor încadrate în grad de handicap grav, legislația prevede posibilitatea acordării dreptului la însoțitor, destinat celor care nu se pot descurca singuri în activitățile zilnice.

Dreptul la însoțitor se acordă persoanelor care au nevoie de sprijin permanent pentru deplasare, igienă personală, alimentație, administrarea tratamentului sau orientare. Beneficiarii pot opta fie pentru indemnizația lunară de însoțitor, fie pentru angajarea unui asistent personal, plătit conform legislației în vigoare.

Acest mecanism este prevăzut de Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și reprezintă una dintre cele mai importante forme de protecție socială pentru persoanele lipsite de autonomie.

19:02, 16.10.2025 • Justitie

Procuror anchetat pentru uz de fals. Se cercetează dacă beneficiile fiscale au fost obținute corect

Procedura de obținere a unui certificat de handicap cu însoțitor

Pentru acordarea certificatului de handicap cu însoțitor, persoana interesată sau reprezentantul legal trebuie să parcurgă o procedură clar stabilită:

• depunerea unei cereri la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) din județul de domiciliu, însoțită de documente medicale și acte justificative;
• evaluarea realizată de Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor cu Handicap, care analizează diagnosticul, gradul de afectare a funcțiilor vitale și capacitatea de autoîngrijire;
• decizia Comisiei de Evaluare, care stabilește gradul de handicap și necesitatea unui însoțitor permanent.

Autoritățile subliniază că evaluarea este una medico-psihosocială, iar accentul cade pe nivelul real de dependență, nu doar pe boala diagnosticată.

Afecțiunile care pot justifica dreptul la însoțitor

Legislația nu include o listă fixă de boli care dau automat dreptul la însoțitor. Totuși, criteriile medico-psihosociale în vigoare prevăd mai multe categorii de dizabilități care, dacă produc limitări severe, pot conduce la încadrarea în grad de handicap grav.

Handicap fizic

Sunt avute în vedere afecțiunile care afectează grav mobilitatea, precum paraliziile, amputările, traumatismele severe sau bolile neurodegenerative în stadii avansate, cum sunt scleroza multiplă sau boala Parkinson. Acestea pot împiedica deplasarea și realizarea activităților de bază fără ajutor.

Handicap senzorial

Deficiențele de vedere extrem de grave, precum cecitatea totală sau aproape totală, deficiențele auditive severe sau surdocecitatea pot justifica acordarea unui însoțitor, în special atunci când persoana nu se poate orienta sau comunica autonom.

Handicap mintal și psihic

Tulburările cognitive profunde, autismul sever, sindromul Down sau afecțiunile psihice majore care afectează capacitatea de adaptare socială și viața independentă pot duce la încadrarea în grad de handicap grav, cu drept la sprijin permanent.

Handicap somatic

Boli cronice grave, precum insuficiența cardiacă sau respiratorie severă, afecțiunile metabolice invalidante sau bolile neurologice complexe pot limita sever autonomia și pot justifica necesitatea unui însoțitor.

HIV/SIDA și boli rare

În cazurile severe de infecție HIV sau în cazul bolilor rare cu impact major asupra funcționării zilnice, persoanele pot fi încadrate în grad de handicap grav, dacă evaluarea arată o dependență accentuată de ajutor extern.

Specialiștii atrag atenția că diagnosticul medical nu garantează automat acordarea certificatului de handicap cu însoțitor. Decizia se bazează pe evaluarea funcțională, pe gradul real de afectare a autonomiei și pe nevoia constantă de sprijin.