Cine sunt miniștrii care au pus umărul la scoaterea Parcului Național Retezat din patrimoniul UNESCO

Ministrul UDMR al Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos, a dat pentru PUTEREA câteva explicații puerile și alambicate privind scoaterea din patrimoniul UNESCO a Parcului Național Retezat, înființat de Emil Racoviță, dar, în același timp, a indicat cine sunt oarecum principalii vinovați pentru acest dezastru ecologic.

După 42 de ani, Retezatul a dispărut din patrimoniul UNESCO

Până în 2021, în rețeaua EuroMAB a UNESCO există 308 rezervații ale biosferei în 41 de țări din Europa și America de Nord, dintre care trei rezervații naturale se află în țara noastră. Este vorba de Rezervația Naturală Pietrosul Mare, Parcul Național Retezat și Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Dar, de anul trecut România a rămas doar cu două rezervații naturale întrucât Parcul Național Retezat a fost scos din patrimoniul UNESCO ca urmare, în principal, a defrișărilor ilegale, dar autoritățile române, în special Ministerul Mediului și Regia Națională a Pădurilor-Romsilva, n-au scos o vorbă.

Trebuie precizat că în anul 1935 a fost înfiinţat Parcul Național Retezat la inițiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca, și a savantului de renume mondial Emil Racoviță. Ulterior, în anul 1979, Parcul Național Retezat a fost inclus pe lista UNESCO a rezervațiilor bioasferei odată cu Rezervația Pietrosu Mare (Parcul Național Munții Rodnei) și Rezervația Roșca-Letea (Delta Dunării).

Justificările tardive ale lui Barna Tanczos

La solicitarea PUTEREA, ministrul UDMR al Mediului, Barna Tanczos, a încercat să justifice scoaterea Parcului Național Retezat din patrimoniul UNESCO prin câteva explicații banale, având grijă să paseze răspunderea către cei care au condus acest minister în anii trecuți.

”Ținând cont de aceste aspecte, în vederea implementării Strategiei de la Sevilla, în perioada 2009-2010 Programul Om și Biosferă (MAB) al UNESCO a adoptat Strategia de ieșire (Exist strategy), în cadrul căreia s-a solicitat ca rezervațiile biosferei desemnate înainte de 1990-1995 să se adapteze la noile principii. În contextul Strategiei de ieșire, în perioada 2017-2021, UNESCO a transmis mai multe solicitări României prin care a solicitat informații privind conformarea cu noile criterii. În baza informațiilor solicitate de UNESCO și ținând cont de faptul că în ultima decadă România nu a transmis evaluări ale rezervațiilor biosferei, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a solicitat Administrației Parcului Național Retezat completarea Formularului de Evaluare Periodică pentru Rezervația Biosferei Retezat. Precizăm că Formularul de Evaluare Periodică a fost transmis către UNESCO în cursul anului 2019, iar în anul 2020 au fost transmise unele completări solicitate de forul internațional. În urma analizei acestei documentații, Comitetul Internațional de Coordonare al Programului MAB UNESCO (ICC) a concluzionat că Rezervația nu îndeplinește cerințele stabilite prin Strategia de la Sevilla, îndeosebi având în vedere faptul că zonarea este una necorespunzătoare și lipsește un plan de management adecvat. Pe de altă parte, forumul internațional a apreciat faptul că în zona de tranziție se desfășoară o serie de activități ale comunităților locale, fapt care constituie o componentă valoroasă a dezvoltării durabile”, a precizat Barna Tanczos pentru PUTEREA.

Practic, ministrul Mediului susține că ”în ultima decadă România nu a transmis evaluări ale rezervațiilor biosferei”, adică miniștrii Mediului din ultimii zece ani, mai exact din 2010 până în 2020.

Opt miniștrii ai Mediului au pus umărul la scoaterea din patrimoniul UNESCO a Parcului Național Retezat

Dar cine au fost miniștrii Mediului în acea perioadă de timp? Laszlo Borbely și Attila Korodi, adică doi colegi de ai săi de partid ai lui Barna Tanczos, Rovana Plumb, Cristiana Palmer-Pașca, Daniel Constantin, Grațiela Gavrilescu, Costel Alexe, Mircea Fechet și …Barna Tanczos.

Astfel, fiecare dintre acești opt miniștrii au contribuit la scoaterea din patrimoniul UNESCO a Parcului Național Retezat, dar niciunul nu a dat socoteală. Însă, cele mai lungi mandate la butoanele Ministerului Mediului în ”era” Retezat le-au avut Laszlo Borbely, Rovana Plumb și Grațiela Gavrilescu, care acum bine merci huzuresc pe bani mulți la Guvern-Borbely, la Bruxelles-Rovana Plumb și Camera Deputaților-Grațiela Gavrilescu.