Cine ține banii și cine alege cărțile? Ministerul Culturii transformă Frankfurt 2028 într-o problemă de administrație

România va fi țară invitată de onoare la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt din 2028. O performanță culturală obținută după ani de negocieri, care riscă să se transforme într-o nouă controversă birocratică.

Ministerul Culturii a atribuit managementul proiectului Oficiului de Film și Investiții Culturale (OFIC), iar zeci de scriitori, editori și critici literari cer explicații. Întrebarea esențială nu este dacă OFIC știe să administreze bani, ci dacă știe să reprezinte literatura română în lume.

Scriitorii vor să știe cine conduce spectacolul

Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Radu Vancu, Gabriela Adameșteanu, Ioana Pârvulescu, Varujan Vosganian și numeroși alți reprezentanți ai lumii literare au semnat o petiție adresată președintelui, premierului și ministrului Culturii.

Semnatarii solicită trei clarificări:

cum a fost decisă atribuirea proiectului către OFIC,

ce competențe are instituția în promovarea literaturii

și dacă decizia poate fi reconsiderată în lipsa acestora.

Mai cer ceva perfect rezonabil:

păstrarea în echipa de coordonare a specialiștilor din Ministerul Culturii care au negociat și obținut statutul de țară invitată de onoare.

Nu contestă necesitatea unei organizări profesioniste.

Contestă posibilitatea ca experiența literară și relațiile construite cu partenerii germani să fie înlocuite printr-o simplă decizie administrativă.

OFIC poate administra proiecte culturale. Dar poate decide conținutul lor?

Ministrul Culturii, András István Demeter, un băiat cu mulți clopoței atârnați de zgarda anti-purici, a justificat alegerea prin considerente organizatorice și financiare. (În lumea culturală umblă vorba că meritele culturale ale acestui nene se rezumă la cărat sifoanele dinspre cultură către politic. E… lumea e rea!)

Institutul Cultural Român nu ar fi acceptat coordonarea, ARTEXIM nu ar fi putut să o preia, iar OFIC ar avea flexibilitatea necesară gestionării unui proiect multianual.

Există și un argument juridic: deși denumirea instituției trimite la cinematografie, atribuțiile OFIC nu se limitează exclusiv la film. Legislația îi permite să administreze proiecte și finanțări culturale.

Prin urmare, problema nu este automat una de legalitate, ci de competență și oportunitate.

Frankfurt 2028 presupune contracte, bugete, transport, logistică și organizarea unor evenimente.

Dar presupune în primul rând selecția autorilor, promovarea traducerilor, relații cu editurile germane, negocierea drepturilor de publicare și elaborarea unui program reprezentativ pentru literatura română.

Sunt două categorii de competențe foarte diferite.

Administratorul teatrului nu este regizorul spectacolului

Aici se află întreaga problemă, explicată simplu.

Un teatru are nevoie de un administrator competent. Cineva trebuie să plătească facturile, să organizeze achizițiile, să încheie contractele și să gestioneze bugetul.

Dar nimeni nu presupune că administratorul trebuie să aleagă piesa, să stabilească distribuția și să regizeze spectacolul.

Faptul că știi să plătești decorurile nu înseamnă că știi să faci teatru.

Exact aceeași distincție trebuie respectată la Frankfurt.

OFIC poate fi administratorul financiar și logistic al proiectului.

Însă programul literar trebuie construit de oameni care cunosc literatura, piața editorială internațională și mecanismele promovării culturale.

Dacă ministerul a transferat doar administrarea contractelor, controversa poate fi rezolvată prin clarificarea responsabilităților.

Dacă a transferat și conducerea artistică și editorială, atunci scriitorii au motive serioase să întrebe pe ce criterii s-a luat decizia.

Mai multe instituții, dar cine răspunde?

Situația este complicată și de existența unui comitet interministerial înființat încă din februarie 2026 pentru coordonarea participării României. Secretariatul său tehnic este asigurat de Ministerul Culturii.

Acum apare OFIC, desemnat responsabil de program și de coordonarea instituțiilor participante.

Cine conduce efectiv proiectul?

Cine aprobă selecția autorilor?

Cine stabilește strategia editorială?

Cine controlează contractele și bugetul multianual?

Aceste întrebări necesită răspunsuri publice, nu încă o organigramă.

Nu transformăm literatura într-un dosar cu șină

România a obținut un statut cultural prestigios. Ar fi absurd să compromită pregătirea evenimentului printr-o dispută despre atribuții și funcții.

Soluția nu este complicată:

OFIC poate administra banii și logistica, iar o echipă de specialiști în literatură și promovare editorială, cu responsabilități clare, poate conduce programul cultural.

Ministerul trebuie să publice actul de atribuire, bugetul defalcat, structura de conducere și criteriile de selecție.

Fiindcă România merge la Frankfurt să-și prezinte literatura, nu performanțele în administrarea facturilor.

Iar dacă administratorul teatrului începe să facă și regia, riscăm să avem un spectacol impecabil decontat, dar pe care nimeni nu vrea să-l vadă.