Cine vrea să conducă TNB? – concurs de proiecte de management

Ministerul Culturii a anunțat lansarea concursului de proiecte de management pentru Teatrul Național București — instituția-fanion a scenei românești. Nu e o simplă schimbare de director. E un moment în care se decide tonul întregii culturi teatrale publice din România.

Ministerul Culturii caută un nou manager pentru Teatrul Național „I.L. Caragiale”

Un teatru național nu e doar o scenă, ci un mecanism cultural, economic și simbolic. E oglinda prin care statul își arată chipul artistic. Iar cel care îl conduce nu administrează doar spectacole, ci imaginea culturii oficiale a țării.

Condiţii de participare:
a) are cetăţenia română sau a unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene şi domiciliul în România;
b) are capacitate deplină de exerciţiu;
c) are studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă în domeniul :
• Domeniul fundamental (DFI) – Ştiinţe umaniste şi arte; Ramura de ştiinţă (RSI) – Arte, Domeniul de licenţă (DL) – Teatru şi artele spectacolului.
d) are experienţă în specialitatea studiilor, menţionate la lit. c), de minimum 5 ani;
e) are experienţă în domeniul activităţii manageriale de minimum 5 ani sau specializări în domeniul managementului ;
f) nu i-a încetat contractul individual de muncă, raportul de serviciu sau contractul de management pentru motive imputabile în ultimii 4 ani;
g) nu a suferit condamnări penale şi civile pentru fapte ce l-ar face incompatibil cu funcţia pentru care candidează;
h) nu deţine o funcţie de manager  la o altă instituţie publică de cultură din România ;
i) cunoaşte limba română, scris şi vorbit.

Calendarul concursului:

Data limită pentru depunerea proiectelor de management şi a dosarelor de concurs de către candidaţi este 21 noiembrie. Selecţia dosarelor se face în perioada 24-26 noiembrie, iar analiza proiectelor – între 27 noiembrie şi 8 decembrie.

Susţinerea proiectelor de management în cadrul interviului are loc în 9 şi 10 decembrie. 

Candidaţii nemulţumiţi pot depune contestaţii în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care pot fi depuse contestaţii sau, după caz, de la data soluţionării acestora, prin grija autorităţii, rezultatul final al concursului, lista nominală a candidaţilor şi alte informaţii de interes public sunt aduse la cunoştinţa publică prin afişaj la sediul autorităţii şi al instituţiei, precum şi pe pagina de internet a autorităţii şi a instituţiei publice de cultură.

Dosarele de concurs şi proiectele de management se depun, la sediul Ministerului Culturii (Bd. Unirii nr. 22, sector 3), până la data de 21 noiembrie, ora 14:00, la Serviciul Resurse Umane – etajul 4, camera 419. (informații conform tnb.ro)

Ce înseamnă un proiect de management

„Proiectul de management” — expresia pare seacă, birocratică, dar în realitate e miezul competiției. E documentul care trebuie să demonstreze că un artist poate gândi ca un administrator fără să piardă sufletul artei. Că știe nu doar să monteze un spectacol, ci și să gestioneze o instituție cu sute de angajați, bugete consistente și un public divers.

Un asemenea proiect cuprinde, în mod obligatoriu, cinci direcții:

1. Repertoriul – semnătura artistică a teatrului

Cine vrea să conducă TNB trebuie să definească profilul artistic al instituției. Va continua linia clasică — Caragiale, Cehov, Shakespeare — sau va risca să aducă texte contemporane, dramaturgie nouă, formate experimentale?
TNB e, prin statut, un teatru de reper, dar și de curaj. Managerul care câștigă va decide dacă îl transformă într-un muzeu elegant sau într-un laborator viu de idei.

2. Publicul – cui îi vorbește TNB

Un teatru național nu există doar pentru elite. Are obligația de a se adresa și publicului tânăr, și celui care nu are, poate, o cultură teatrală formată. Proiectul de management trebuie să spună clar: cum atragi oamenii care nu mai intră azi într-o sală de spectacol? Cum transformi teatrul într-un loc de întâlnire, nu într-un monument?

3. Finanțele – partea tăcută a artei

Dincolo de poezie, există facturi. Un teatru ca TNB-ul are un aparat tehnic uriaș, salarii, producții costisitoare, mentenanță, marketing.
Aici se face diferența între un idealist și un manager. Un proiect bun arată cum aduci finanțare suplimentară, cum optimizezi costurile fără să jertfești calitatea artistică și cum creezi un buget care să nu depindă exclusiv de stat.

4. Resursa umană – cum gestionezi orgoliile

TNB e o mică lume în sine. Actori, regizori, scenografi, tehnicieni, personal administrativ — toți cu experiență, cu pretenții, cu vanități. Un director care nu înțelege psihologia breaslei riscă să fie „director doar pe hârtie”.
Un proiect solid trebuie să arate cum gestionezi conflicte, cum alegi distribuțiile, cum menții echilibrul între vedete și tinerii care vin din urmă.

5. Relația cu societatea – teatrul ca spațiu civic

Un teatru național nu e o sală izolată, ci un actor social. Trebuie să comenteze lumea în care trăim, nu doar să o decoreze.
Viitorul manager ar trebui să răspundă: ce rol are TNB în dezbaterea publică despre teme reale — corupție, morală, violență, singurătate, identitate?

Cum se desfășoară concursul

Procesul e riguros: verificarea dosarelor, analiza proiectelor scrise și interviul final.
Interviul e momentul adevărului: dacă proiectul e doar un exercițiu literar, se simte imediat. Comisia cere cifre, planuri, resurse, termene. Cine promite patru premiere mari pe an trebuie să spună clar: cu ce bani, cu ce regizori, în ce spații, cu ce echipă.

La final, câștigătorul semnează un contract de management cu obiective măsurabile.
De acolo încolo, fiecare lună e o verificare a promisiunilor.

Miza reală: între artă și politică culturală

Teatrul Național e un barometru al culturii publice. Ce se întâmplă acolo, se multiplică în zeci de teatre din țară.
Dacă TNB se închide într-o estetică comodă, întreaga rețea teatrală se moleșește. Dacă TNB are curaj, energia lui se propagă.
De aceea, acest concurs nu e o simplă procedură administrativă. E un moment în care cultura oficială își testează curajul.

Artistul-manager: între scenă și Excel

Figura „artistului-manager” e paradoxală și fascinantă. Pe de o parte, artistul are viziune, instinct, sensibilitate. Pe de altă parte, sistemul îi cere să devină contabil, diplomat, specialist în achiziții publice și PR cultural.

Mulți regizori sau actori care au ajuns la conducerea unor teatre au mărturisit același lucru: prima lună de mandat e un duș rece. Descoperi că în loc să montezi spectacole, semnezi devize și avizezi achiziții de becuri.

Dar, dincolo de birocrație, artistul-manager are o șansă unică:

poate schimba din interior sistemul care altfel se autoprotejează. Poate face din instituție un organism viu, nu un aparat administrativ anchilozat.

Problema e una de echilibru: câtă artă poți păstra când devii administrator?
Idealul e să nu alegi între ele. Să fii artist în viziune și manager în execuție. Să aduci poezie în buget și disciplină în creație.
Puțini reușesc, dar cei care o fac schimbă destine culturale întregi.

Să vedem cine se încumetă

Concursul pentru conducerea Teatrului Național București nu e doar o procedură tehnică, ci o radiografie a modului în care România înțelege azi cultura.
E testul suprem: putem combina pasiunea artistică cu rigoarea managerială?
Răspunsul va veni, foarte curând, dintr-un birou cu vedere spre Piața Universității — acolo unde se decide, de fapt, cum arată sufletul cultural al unei țări.