Cât de sigur este blocul în care locuiești? Situația clădirilor cu risc seismic din București și România, după cutremurul din Vrancea

Publicat: 18 nov. 2026, 08:41, de Alexandra Costea, în ACTUALITATE , ? cititori
Cât de sigur este blocul în care locuiești? Situația clădirilor cu risc seismic din București și România, după cutremurul din Vrancea
Bulina roșie marchează clădirile expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic. În București sunt 415 astfel de imobile, potrivit datelor AMCCRS.

România a fost zguduită de un cutremur cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri, 18 noiembrie, în Vrancea. La doar câteva ore după seism, clădirile cu risc din țara noastră revin în prim-plan. Numai în Capitală, 415 imobile figurează în clasa I, cea a construcțiilor care se pot prăbuși. La nivelul întregii țări, statul e prins nepregătit. Nu există încă o cifră oficială.

Câte clădiri riscă să cadă în București la un cutremur puternic

Cifrele vin din evidențele Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), actualizate în octombrie anul acesta. Potrivit acestora, în București există 415 clădiri în clasa I de risc seismic și alte aproximativ 490 în clasa a II-a. Adică peste 900 de imobile în primele două trepte de pericol.

Diferența dintre cele două categorii contează. În clasa I intră construcțiile care se pot prăbuși, total sau parțial, la un cutremur puternic. În clasa a II-a sunt cele care ar putea suferi avarii structurale majore, dar la care pierderea stabilității nu este considerată probabilă.

De asemenea, alte aproximativ 1.450 de clădiri apar în așa-numitele categorii de urgență, stabilite prin expertizele făcute în anii ’90. Aceste încadrări nu se suprapun automat peste clasele de risc folosite astăzi. Așa că, potrivit sursei citate, imobilele respective ar avea nevoie de o nouă reevaluare.

În total, lista publică a municipalității numără în jur de 2.800 de imobile expertizate sau înregistrate în evidențele tehnice, inclusiv clădiri deja consolidate. Cele mai multe construcții vulnerabile cunoscute sunt în centrul și în zonele istorice ale orașului, unde multe au fost ridicate înainte de apariția normelor antiseismice moderne. Iar inventarierea și consolidarea merg într-un ritm lent.

Banca Mondială estimează peste 20.000 de clădiri vulnerabile în Capitală

Dimensiunea reală a problemei ar putea fi mult mai mare decât arată listele oficiale. Răzvan Munteanu, directorul AMCCRS, a invocat în octombrie o estimare a Băncii Mondiale, potrivit căreia peste 20.000 de clădiri din București ar fi vulnerabile la cutremur.

Cu toate acestea, cifra nu trebuie confundată cu statistica oficială. Este o estimare a vulnerabilității, nu numărul imobilelor expertizate și încadrate în clasa I de risc seismic. Ba mai mult, faptul că un bloc lipsește de pe lista primăriei nu înseamnă automat că este sigur.

Statul nu știe câte clădiri cu risc seismic sunt în toată România

La nivel național, imaginea este și mai neclară. Ministerul Dezvoltării a transmis în iulie 2026 că România nu are un sistem informatic integrat care să adune la un loc toate clădirile expertizate și clasele lor de risc seismic.

Până la acel moment, 3.724 de clădiri trecuseră printr-o evaluare vizuală rapidă. Printre ele, aproximativ 2.305 erau rezidențiale, 780 țineau de sistemul de învățământ, iar 106 de cel sanitar.

Mai mult, o astfel de evaluare nu poate stabili o clasă de risc. Pentru asta este nevoie de o expertiză tehnică, făcută de un specialist atestat. Între timp, ministerul lucrează la un registru național digital al clădirilor, care ar urma să centralizeze treptat informațiile disponibile.

Cum verifici dacă blocul în care locuiești are risc seismic

În Capitală, proprietarii și chiriașii pot consulta lista publicată de AMCCRS. Acolo găsesc adresele imobilelor expertizate, anul construcției și încadrarea seismică.

Pentru clădirile care nu apar în evidențe, informațiile pot fi cerute asociației de proprietari sau primăriei. Totuși, vechimea blocului nu este suficientă pentru a stabili clasa de risc: aceasta rezultă doar dintr-o expertiză tehnică.