CNAS propune extinderea bazei contributive. Cine ar putea contribui suplimentar

Lărgirea bazei contributive la Fondul de Asigurări de Sănătate, o posibilă soluție pentru sustenabilitatea sistemului.

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a anunțat că intenționează să propună Guvernului, până la finalul lunii iunie, un memorandum destinat eficientizării cheltuielilor sistemului public de sănătate. Una dintre principalele măsuri analizate este lărgirea bazei de contribuție la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), într-o încercare de a asigura un sistem mai echitabil și mai sustenabil.

„Ne gândim la lărgirea bazei de contribuție la FNUASS. Sunt anumite categorii care ar trebui incluse, nu pentru că se adaugă venituri suplimentare la buget, ci pentru că este corect din punct de vedere social”, a declarat Moldovan în cadrul conferinței „Health Forum: Cancerul poate fi învins prin prevenție, depistare precoce și terapie inovatoare!”, organizată de DC News Media Group.

Cine ar putea contribui suplimentar

Oficialul CNAS a făcut referire în mod special la unele categorii de co-asigurați, dar și la persoanele cu pensii mari și foarte mari, care depășesc pragul de 3.000–4.000 de lei. Scopul acestor măsuri ar fi echilibrarea contribuției între beneficiari și susținerea unui sistem solidar în care fiecare cetățean participă în funcție de posibilitățile sale financiare.

„Cu astfel de contribuții, am putea face minuni în ceea ce privește finanțarea tratamentelor și medicamentelor. De exemplu, am putea crește limita bugetară pentru contractele cost-volum și cost-volum-rezultat, care este în prezent de 6 miliarde de lei, dar avem nevoie reală de 8 miliarde”, a mai explicat Moldovan, conform CNAS.

12:33, 15.05.2025 • Administratie

5.000 de euro net pe lună, la stat. Ce instituție face angajări

14:03, 20.03.2025 • ACTUALITATE

CMSR: Doar 30% dintre medicii stomatologi au contracte cu CNAS

Reformarea finanțării spitalelor

Președintele CNAS a subliniat că o problemă majoră a sistemului actual este dezechilibrul între sumele alocate pentru salariile personalului medical și cele destinate efectiv serviciilor medicale. „În momentul de față, spitalele primesc mai mulți bani pentru influențele salariale decât pentru serviciile prestate, ceea ce descurajează performanța și competitivitatea între unități”, a avertizat el.

Pentru a corecta această situație, Moldovan propune revizuirea „tarifului pe caz ponderat”, un indicator esențial în stabilirea sumelor decontate de CNAS către spitale. El sugerează ca influențele salariale să fie integrate în acest tarif, astfel încât finanțarea să reflecte mai fidel activitatea medicală reală.

Reformarea mecanismelor de rambursare

Un alt segment vizat este cel al mecanismelor de pricing și rambursare a medicamentelor. Moldovan a menționat necesitatea eficientizării modelelor de tip „price sharing”, „clawback”, „cost-volume” și „cost-volume-rezultat”. Acestea ar putea fi regândite pentru a include elemente de eficiență clinică, astfel încât statul să plătească în funcție de rezultatele obținute în tratamentul pacienților.

„Este important să analizăm modul în care aceste sume sunt cheltuite și dacă ele generează rezultate concrete pentru pacienți. De exemplu, în cazul terapiilor inovatoare, eficiența clinică ar trebui să fie un criteriu central în rambursare”, a afirmat Moldovan.

Asigurări complementare pentru comportamente de risc

În discursul său, șeful CNAS a menționat și posibilitatea introducerii în viitor a unor asigurări complementare de sănătate destinate persoanelor care adoptă un stil de viață nesănătos. Aceste asigurări ar putea funcționa ca o formă de responsabilizare individuală și ar contribui la reducerea presiunii asupra sistemului public.

„Este un subiect delicat, dar care merită analizat. O persoană care fumează excesiv sau are un stil de viață sedentar implică costuri suplimentare pentru sistemul public. Este corect ca această persoană să contribuie mai mult sau să opteze pentru o asigurare complementară?”, a întrebat retoric Horațiu Moldovan.

Concluzii și pașii următori

Până la sfârșitul lunii iunie, CNAS va elabora un document oficial pe care îl va înainta Guvernului. Acesta va conține un set de propuneri de reformă care vizează atât partea de contribuții, cât și modul de cheltuire a banilor publici în sistemul sanitar.

Lărgirea bazei de contribuție, reformarea tarifelor spitalicești, eficientizarea rambursării medicamentelor și stimularea performanței unităților medicale se conturează ca principalele direcții de acțiune.

Într-un context de presiuni bugetare tot mai mari și așteptări ridicate din partea pacienților, sistemul de sănătate din România pare să se afle într-un moment-cheie. Propunerile CNAS deschid o dezbatere importantă despre sustenabilitatea financiară și corectitudinea socială într-un domeniu esențial pentru calitatea vieții.