Colindele, „terapie” de Crăciun: cum reduc stresul și ne pun creierul la treabă

În multe case, primele colinde pornesc încă de la începutul lui decembrie, ca un semn că iarna a intrat „oficial” în rutină. Dincolo de atmosfera de Sărbători, specialiștii spun însă că aceste melodii familiare pot avea efecte măsurabile asupra corpului și minții: de la reducerea stresului și îmbunătățirea stării de spirit, până la susținerea memoriei și chiar diminuarea percepției durerii. 

Un „calmant” emoțional în perioada aglomerată a Sărbătorilor

Terapia prin muzică și cercetările din sănătatea mintală descriu muzica de Crăciun drept un tip de „calmant” emoțional. Explicația invocată cel mai des ține de felul în care creierul răspunde la melodii plăcute și familiare: ascultarea sau cântarea colindelor ar putea stimula eliberarea de dopamină și serotonină, substanțe asociate cu starea de bine. În practică, acest lucru se traduce printr-o reducere a anxietății și apariția unei stări de relaxare, mai ales într-o perioadă în care oamenii sunt expuși la presiunea cumpărăturilor, a drumurilor, a reuniunilor de familie și a așteptărilor sociale.

Pe lângă chimia creierului, contează și componenta afectivă: colindele vin la pachet cu o încărcătură emoțională puternică, pentru că sunt asociate cu momente recurente din viață. Același refren auzit anual ajunge să funcționeze ca un „declanșator” de amintiri și senzații, iar această familiaritate poate aduce confort psihologic.

„Antrenament” subtil pentru creier 

Un alt aspect menționat de specialiști este efectul cognitiv. Colindele au, în general, structuri repetitive și previzibile, iar acest tip de muzică poate susține atenția și concentrarea. Când o persoană fredonează, creierul nu doar „recunoaște” melodia, ci anticipează următoarele note și cuvinte, activând mecanisme de memorie și procesare.

15:06 • ACTUALITATE

Miracol de Crăciun pentru un român cu datorii uriașe: Un italian a condus 240 de kilometri doar ca să-l ajute

12:23 • ACTUALITATE

Cât ne costă Crăciunul în 2025? Analiză: Masa, bradul și cadourile „modeste” ajung la 500 de euro

În terapia prin muzică, astfel de exerciții sunt folosite inclusiv în programe destinate persoanelor cu tulburări cognitive, cum ar fi demența sau boala Alzheimer, unde muzica familiară poate facilita accesul la amintiri și poate sprijini menținerea unor abilități. Nu este vorba de un „tratament-minune”, ci de o intervenție complementară, care valorifică faptul că memoria muzicală poate rămâne robustă chiar și atunci când alte funcții sunt afectate.

Neurologii explică, de regulă, că melodiile repetitive și bine cunoscute oferă creierului un tip de exercițiu accesibil: nu solicită învățare complexă, dar pune în mișcare circuite legate de recunoaștere, predicție și recompensă. Rezultatul poate fi o senzație de claritate, de „așezare” mentală și de conectare cu propriile amintiri.

Efecte asupra corpului, nu doar asupra dispoziției

Reducerea stresului nu se vede doar la nivel emoțional. Ritmul și tonalitatea colindelor clasice, spun specialiștii, pot influența răspunsul fiziologic: scăderea tensiunii arteriale, reglarea ritmului cardiac și reducerea nivelului de cortizol (hormon asociat stresului) sunt efecte menționate frecvent în literatura despre muzică și relaxare.

Practic, câteva minute de ascultare într-un mediu liniștit sau cântatul ușor, fără efort, pot avea un rol de „reset” după o zi aglomerată. Nu toate piesele produc același efect: colindele lente, cu armonii blânde, tind să fie percepute ca mai calmante decât variantele foarte ritmate sau cele ascultate la volum ridicat.

Cum poate ajuta un refren familiar

Unul dintre cele mai interesante efecte discutate de terapeuți este relația dintre muzică și durere. În programe de recuperare medicală, ascultarea muzicii a fost asociată, în anumite contexte, cu un necesar mai mic de analgezice și cu o toleranță mai bună la disconfort. Mecanismul propus: atenția este „mutată” de pe senzația dureroasă către stimulul auditiv, iar creierul procesează altfel semnalele care ar fi fost dominante.

Colindele, prin familiaritate și repetitivitate, pot fi deosebit de eficiente pentru acest tip de distragere. În plus, relaxarea pe care o induc reduce tensiunea musculară, un factor care, în multe situații, agravează senzația de durere sau rigiditate.

Specialiștii subliniază, totuși, că muzica nu înlocuiește tratamentul medical. În schimb, poate deveni o strategie de sprijin: un instrument simplu și accesibil, care ajută pacientul să gestioneze mai bine perioadele de disconfort.

De ce contează cântatul, nu doar ascultatul

Cântatul are o dimensiune fizică directă: respirația devine mai controlată, mai ritmată, iar mușchii implicați în ventilație sunt solicitați diferit față de respirația obișnuită. Unele organizații și specialiști au indicat că fredonarea sau cântatul pot contribui la întărirea musculaturii respiratorii și la o mai bună capacitate de control al respirației, aspect potențial util pentru persoane cu afecțiuni respiratorii sau pentru cei care vor să își îmbunătățească ritmul respirator.

În acest context, colindele sunt „material” potrivit: au fraze muzicale clare, tempo moderat și o structură care permite repetiție, fără să solicite efort vocal intens. Pentru mulți, partea cea mai importantă este însă accesibilitatea: nu ai nevoie de tehnică, de instrumente sau de lecții, ci doar de disponibilitatea de a fredona.

Colindele ca liant între oameni

Sărbătorile sunt, prin definiție, un timp al comunității, iar colindele funcționează ca un liant social. Cântatul în grup, în familie sau în comunitate creează sincronizare: oamenii respiră, pronunță și țin ritmul împreună, iar această coordonare poate spori sentimentul de apartenență. În plus, participarea la un act comun reduce anxietatea socială și poate genera un tip de intimitate emoțională care nu se obține la fel de ușor prin conversație.

Din acest motiv, colindele sunt adesea descrise ca „mai mult decât muzică”: ele marchează o apartenență, o tradiție, un „noi” care se reactivează anual.

Ritualul dintr-o familie: „se schimba atmosfera și parcă eram mai aproape”

Pentru unii, colindele devin un ritual zilnic, nu doar un obicei din Ajun. Maria, mamă a doi copii, spune că în familia ei muzica de Crăciun se ascultă și se fredonează în fiecare zi, nu doar în preajma sărbătorii:

„La început, era modul meu de a aduce calmul în casă, mai ales după zile aglomerate. Am observat că atunci când puneam colinde, copiii se linișteau, atmosfera se schimba și parcă eram mai aproape unii de alții. A devenit un ritual firesc, iar acum nici nu ne imaginăm zilele de iarnă fără colinde.”

Fiul ei, Andrei, recunoaște că, la început, nu înțelegea obiceiul:

„Când eram mai mic, mi se părea ciudat să ascultăm zilnic aceleași cântece. Nu înțelegeam de ce mama insista. Dar, cu timpul, am început să le asociez cu momentele frumoase din familie, cu liniștea și cu faptul că eram toți împreună. Acum, colindele îmi dau o stare de bine și știu sigur că vreau să duc mai departe acest ritual atunci când voi avea propria mea familie.”

Psihologii notează că astfel de ritualuri muzicale consolidează legăturile emoționale și creează amintiri pozitive de durată, care rămân cu copiii mult timp după ce aceștia devin adulți.