Comoara geologică a României, Lacul Meledic, salvat temporar de la sacrificiu

Lacul Meledic, una dintre curiozitățile geologice ale României și simbol al Geoparcului Internațional UNESCO „Ținutul Buzăului”, a devenit epicentrul unei dezbateri aprinse între nevoia urgentă de apă a comunităților și obligația de a proteja un habitat unic.

Decizie de criză contestată

Pe 4 septembrie, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Buzău a aprobat, ca măsură provizorie, captarea apei brute din lac pentru alimentarea mai multor comune de pe Valea Slănicului – Vintilă-Vodă, Beceni, Sărulești – după ce barajul Cireșu a coborât la un nivel critic. După protestele primarilor și ale comunităților, hotărârea a fost suspendată temporar, iar scenariul rămâne deocamdată închis.

Decizia, prezentată drept intervenție de criză, prevedea un provizorat cu pompă submersibilă, racordarea la infrastructura aflată la câteva zeci de metri de luciul de apă, un set de măsuri stricte de dezinfecție și monitorizarea permanentă a nivelului lacului și a calității apei. Contextul hidrologic este însă sever: barajul Cireșu, sursa regională pentru localitățile de pe Valea Slănicului, a ajuns la rezerve estimate între 5 și 10%, ceea ce a determinat operatorul de apă să ceară soluții rapide pentru a evita întreruperile totale ale furnizării.

Reacția din teritoriu a fost promptă și vehementă. Primarul din Mânzălești, Viorel Moldoveanu, a cerut oficial suspendarea hotărârii, argumentând că lacul nu este o apă curgătoare și nu poate susține extracții fără riscul dezechilibrării ecosistemului. Edilul a subliniat că Meledicul este „emblema” localității, iar afectarea sa ar lovi în plin turismul și identitatea zonei. Prefectura Buzău a anunțat, în urma discuțiilor cu aleșii locali, oprirea demersului până la o reanalizare a opțiunilor.

Soluţii alternative aduse în atenţie de primarul din Lopătari

Punctul de vedere al comunei Lopătari, exprimat de primarul Claudiu Constantin, merge în aceeași direcție, dar aduce și soluții: există surse alternative în zonă, precum captarea din Terca, numai că proiectele cer finanțare și coordonare între instituții. Din perspectiva edilului, „distrugerea unui habitat pentru un volum limitat de apă” ar fi o eroare strategică, mai ales în condițiile în care rețele noi pot fi desenate astfel încât să alimenteze Valea Slănicului fără a sacrifica un lac rar.

Geoparcul Internațional UNESCO „Ținutul Buzăului” a transmis, într-un document oficial, că Meledicul este un lac de apă dulce format pe un masiv de sare – o anomalie geologică de mare raritate în Europa și în lume. Lacul are un „bilanț natural neutru”: nu primește un aport constant de izvoare și nu evacuează surplusul în emisari, ceea ce îl face extrem de vulnerabil la scăderi artificiale de nivel. În scenariul în care ar fi singura sursă pentru comunitățile vizate, lacul ar putea seca „în mai puțin de două luni”; folosit la circa 12% din capacitate, s-ar putea goli într-un an, avertizează administrația geoparcului, care consideră captarea „tehnic nesustenabilă, ecologic și geologic riscantă și neconformă cu statutul protejat al zonei”.

Platoul Meledic este rezervaţie naturală

Platoul Meledic este declarat rezervație naturală și face parte din situl Natura 2000 ROSCI0199, un cadru care impune standarde stricte pentru conservarea habitatelor. În același timp, „Ținutul Buzăului” are, din 2022, statutul de Geoparc Internațional UNESCO, ceea ce obligă la păstrarea integrității geositurilor și la armonizarea dezvoltării comunităților cu protecția patrimoniului geologic. Orice intervenție asupra Meledicului trebuie, prin urmare, să treacă printr-un filtru riguros de evaluări și avize.

Prefectul județului, Liliana Sbîrnea, a explicat că presiunea pe sistem a devenit acută: alternarea furnizării „două zile cu apă, două fără” a împins autoritățile să caute o rezervă de urgență.

După întâlnirea cu primarii și Compania de Apă, s-a convenit însă că varianta Meledic nu se aplică deocamdată; s-a discutat în schimb despre foraje care ar putea asigura un aport suplimentar în caz de forță majoră. Un prim foraj realizat în regim de urgență la Mânzălești a dat, simbolic pentru specificul subsolului, peste țiței, nu peste apă – uneori geologia răspunde în felul ei.

Judeţ între ciocan şi nicovală

Controversa expune o problemă de fond: cum construiește un județ vulnerabil la secetă reziliență în fața schimbărilor climatice, fără a compromite capitalul natural care îi susține economia locală. Valea Slănicului combină agricultura de subzistență, turismul emergent și o infrastructură de apă adesea depășită. Rețelele existente au nevoie de reabilitare, pierderile din sistem trebuie reduse, iar noile captări trebuie amplasate acolo unde impactul ecologic e minim și aportul e stabil pe termen lung. Toate acestea costă bani, iar investițiile nu pot fi amânate la nesfârșit.

Dincolo de urgența actuală, dosarul Meledic pune pe masă trei direcții concrete de acțiune. Prima: accelerarea evaluărilor tehnice pentru sursele alternative, în special pe cursurile de suprafață și în zonele propuse de autoritățile locale (Terca este deja menționată ca opțiune fezabilă). A doua: un plan județean de rețele inteligente care să permită transferuri între micro-bazine în perioadele de vârf, cu reducerea pierderilor și cu un control mai bun al calității apei. A treia: o foaie de parcurs pentru adaptare climatică, în care securitatea apei să fie tratată ca infrastructură critică – cu finanțare multianuală, criterii de prioritizare și proceduri de urgență care să nu calce în picioare reglementările de mediu.

Între timp, autoritățile județene au anunțat că reanalizează toate opțiunile și că lucrează cu operatorul de apă și cu primăriile pentru identificarea unor surse suplimentare, inclusiv prin foraje și interconectări. Meledicul rămâne, așadar, în afara listei „de criză”. E o victorie de etapă pentru geoconservare, dar și un semnal că anii care vin vor testa capacitatea Buzăului de a împăca securitatea apei cu protecția naturii – nu în teorie, ci cu conducte, rezervoare, contracte și planuri executate la termen. În joc nu este doar un lac, ci încrederea că putem traversa o secetă fără a sacrifica ceea ce avem mai de preț.

Ce este Lacul Meledic

Situat pe Platoul Meledic, rezervație naturală de 67,5 hectare, lacul este celebru pentru faptul că are apă dulce deși stă pe un masiv de sare – o combinație geologică excepțională. Platoul adăpostește peșteri, doline și formațiuni de sare spectaculoase, iar în proximitate se află Grunjul de la Mânzălești, o altă atracție emblematică. Întregul ansamblu este inclus în Geoparcul Internațional UNESCO „Ținutul Buzăului” și în rețeaua Natura 2000, statut care ridică ștacheta obligațiilor de conservare și gestionează dezvoltarea locală prin prisma unui concept holistic: protecție, educație, turism responsabil.