Companiile-pilon ale României, la limita rezistenței: datoriile explodează, profiturile stagnează

Un studiu realizat de Casa de Insolvență Transilvania trage un semnal de alarmă serios cu privire la starea de sănătate a economiei românești. Chiar dacă numărul companiilor de impact (cele cu active de peste un milion de euro) a atins un nivel record de peste 45.000, motorul principal al economiei dă semne de supraîncălzire și oboseală. Analiza arată că rezistența acestor giganți nu este susținută de profitabilitate, ci de o dependență tot mai mare de credite, punând economia într-un echilibru extrem de fragil.

Adevărata măsură a rezilienței: datorii vs. profit

În condițiil unui context macroeconomic dificil – marcat de costuri de finanțare ridicate, cerere internă volatilă și încetinirea exporturilor – companiile mari au reușit să mențină activitatea. Totuși, prețul este unul mare.

Cifrele dezvăluie o imagine tulburătoare:

• Profitul net a scăzut: La nivel agregat, profitul net al acestor companii a înregistrat o scădere de 1,6% în 2024, indicând o stagnare sau chiar degradare a performanței operaționale reale.
• Datoriile au explodat: În același timp, datoriile totale ale companiilor de impact au crescut cu 11 miliarde de euro, ajungând la un nivel colosal de 239 de miliarde de euro.
• Diagnosticul: finanțare pe datorie. Aceste date arată clar că firmele își susțin activitatea și creșterea de 5% a activelor apelând masiv la finanțare externă și creditul furnizor, nu prin generarea de profituri interne solide. Economia rezistă, dar nu se redresează, fiind menținută artificial de lichidități.

12:23, 27.07.2025 • ECONOMIE

În procedura de concordat la Combinatul din Galați, Sierra Quadrant înlocuită cu CITR

Polarizarea riscului: vulnerabilitatea de vârf

Cea mai mare sursă de îngrijorare o reprezintă concentrarea uluitoare a riscului în vârful piramidei corporative. Deși vorbim de peste 45.000 de companii de impact, doar o mână de jucători deține o cotă disproporționată din povara financiară:

Doar 275 de companii cumulează 46% din datoriile totale la nivelul economiei.

Această polarizare intensă înseamnă că problemele financiare ale unui număr mic de companii ultra-mari pot genera un efect de contagiune devastator (risc sistemic) asupra întregului lanț economic, de la furnizori la bănci.

Record de companii în dificultate

Presiunea se resimte cel mai acut în creșterea numărului de companii aflate pe muchie de cuțit:

• Insolvențe iminente la cel mai înalt nivel: Numărul companiilor de impact aflate în insolvență iminentă (cu dezechilibre severe, dar încă funcționale) a ajuns la 8.749, marcând cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.
• Datoriile giganților aflați în criză: Deși companiile cu active de peste 50 de milioane de euro reprezintă doar 2% din totalul celor în insolvență iminentă, ele concentrează 50% din datoriile acestui segment.

Concluzia este sumbră: 42% din totalul companiilor de impact (peste 19.000) se află în zona de dificultate și au nevoie urgentă de restructurare.

Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, spune: „Cifrele arată o economie care se adaptează, dar fără a se reface. Restructurarea și concordatul preventiv nu mai trebuie să fie o soluție de urgență, ci un instrument strategic.”

În acest context, prevenția financiară, prin mecanisme precum acordul de restructurare sau concordatul preventiv, devine esențială pentru a evita un val masiv de falimente, capabil să destabilizeze întregul sistem economic național.

Se schimbă direcția: banii merg spre imobiliare și energie

Structura îndatorării arată și o schimbare de paradigmă în economia românească. Scade expunerea în industriile productive (Construcții și Industria Prelucrătoare) și crește masiv în sectoarele bazate pe finanțare și active:

• Tranzacții imobiliare: Salt de +42% (+7,8 mld. euro)
• Energie: Salt de +24% (+3,2 mld. euro)

Acest lucru confirmă o tendință de a baza creșterea pe active și investiții speculative (finanțate extern), în detrimentul creșterii organice din producție. România se află într-un moment de răscruce: fie companiile mari reușesc să se restructureze rapid, fie întreaga economie riscă să fie trasă în jos de propria lor greutate.