Comparativ cu vecinii: România se confruntă cu dezechilibre financiare severe, dar crește mai rapid decât ei

Economia României continuă să evolueze într-un context regional complex, marcat de provocări macroeconomice semnificative și de oportunități de dezvoltare susținute de o creștere economică robustă. Datele oficiale disponibile arată că România se confruntă cu dezechilibre bugetare și externe pronunțate, comparativ cu alte state din regiunea Europei Centrale și de Est, cum ar fi Bulgaria, Cehia, Ungaria sau Polonia.

Soldul bugetar: deficit persistă peste media regională

Conform datelor AMECO, soldul bugetar al României s-a menținut în ultimii ani la niveluri ridicate de deficit, înregistrând în anul 2023 un sold negativ de aproximativ -6,6% din PIB. Pentru anul 2024, prognozele indică un deficit similar, iar estimările pentru 2025 vorbesc despre o continuare a acestei tendințe, cu un sold bugetar estimat la -6,4% din PIB, în condițiile unui mediu fiscal restrictiv și a unor presiuni crescânde asupra cheltuielilor publice.

Acest nivel de deficit este mult mai sever decât în alte state din regiune. De exemplu, Bulgaria și Cehia raportează deficite bugetare în jurul a -2% până la -4%, iar Polonia și Ungaria au înregistrat în ultimii ani niveluri ceva mai moderate, între -1% și -4%. Astfel, România se situează pe ultimul loc din punct de vedere al echilibrului fiscal în rândul principalelor țări din regiune.

Soldul bugetar reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile statului. România are un deficit bugetar mare, adică cheltuiește mult mai mult decât încasează. Acest nivel este mult mai ridicat decât în țările vecine, unde deficitele sunt mult mai mici. Aceasta înseamnă că România are probleme serioase în gestionarea finanțelor publice și trebuie să facă schimbări importante pentru a reduce aceste dezechilibre.

În ceea ce privește soldul primar și cel structural, România înregistrează un sold primar negativ de -6,4% din PIB și un sold structural de -8,8% din PIB pentru anul 2024, ceea ce reflectă un dezechilibru fiscal profund, ce necesită ajustări structurale de anvergură pentru a fi diminuat.

13:45 • Cultură

Expoziția „Experimentul Litoral” aduce la Wrocław povestea arhitecturii românești de la Marea Neagră

19:39, 01.07.2025 • ACTUALITATE

Încă o țară din Europa introduce controalele vamale

• Soldul primar reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile statului, excluzând costurile cu dobânzile la datorie. Un sold primar negativ înseamnă că statul cheltuiește mai mult decât încasează, chiar fără să ia în calcul dobânzile.

• Soldul structural este soldul bugetar ajustat pentru ciclul economic și factorii temporari, reflectând situația reală și pe termen lung a finanțelor publice. Un sold structural negativ mare arată un dezechilibru fiscal profund care nu depinde doar de condițiile economice temporare, ci indică probleme structurale ce trebuie corectate prin reforme majore.

Soldul contului curent: România, cu cea mai mare dependență de finanțare externă

Un alt indicator-cheie, soldul contului curent, arată o vulnerabilitate externă accentuată pentru România. În 2023, deficitul contului curent a fost de -6,6% din PIB, iar pentru 2024 este prognozat la -8,4%, cu o tendință de ajustare ușoară spre -7,7% în 2025. Aceste valori sunt printre cele mai ridicate din UE și dovedesc o dependență majoră a economiei românești de finanțarea externă, în special prin fluxuri de capital străin și investiții directe.

În comparație, statele peers, precum Polonia, Ungaria sau Slovacia, au solduri ale contului curent mult mai echilibrate. Polonia, de exemplu, înregistrează un surplus ușor în contul curent începând cu 2023, iar Ungaria și Slovacia au reușit să-și reducă deficitul în mod semnificativ, cu valori apropiate de echilibru sau chiar surplus.

Această situație arată riscul unui dezechilibru macroeconomic ce poate genera presiuni asupra cursului de schimb, creșterea costurilor de finanțare și afectarea stabilității economice pe termen mediu și lung.

Soldul contului curent arată diferența dintre banii pe care o țară îi primește din exterior (de exemplu, din exporturi, investiții străine sau venituri din străinătate) și banii pe care îi trimite în afară (pentru importuri, plata datoriilor externe, investiții sau alte cheltuieli).

• Un deficit al contului curent înseamnă că România cheltuiește mai mult în relațiile externe decât câștigă, depinzând astfel de bani veniți din străinătate (finanțare externă).

• În cazul României, deficitul mare (-6,6% din PIB în 2023 și chiar mai mare în 2024) arată o dependență ridicată de bani veniți din afară, ceea ce poate crea riscuri pentru stabilitatea economică.

• Dacă această dependență continuă, există riscul ca moneda națională să slăbească, costurile de împrumut să crească, iar economia să devină mai vulnerabilă la șocuri externe.

Costul finanțării și datoria publică: randamente ridicate și creștere moderată a datoriei

Un aspect important în evaluarea sustenabilității economice îl reprezintă costul finanțării datoriei publice. În 2025, randamentul mediu la obligațiunile de stat pe 10 ani ale României se situează în jurul a 6-7%, mai ridicat decât în Polonia (aproximativ 4-5%) sau Cehia (aproximativ 3-4%). Ungaria înregistrează un randament similar cu România, dar Bulgaria are costuri mai reduse.

Nivelul datoriei publice românești a crescut moderat în ultimele cinci ani, ajungând la aproximativ 55% din PIB în 2024 și fiind estimat să se mențină la niveluri similare în 2025. Acest nivel este comparabil cu cel din Polonia (aproximativ 43%), dar mai ridicat decât în Bulgaria (aproximativ 42%) sau Cehia (aproximativ 36%).

În termeni absoluți, creșterea datoriei publice pune presiune asupra bugetului prin costurile de servicii ale datoriei, îngreunând opțiunile de politică fiscală expansivă.

Creștere economică robustă: motorul României în regiune

Contrar dezechilibrelor fiscale și externe, România a reușit să mențină în 2023 și 2024 o rată de creștere economică de aproximativ 5-6%, cu o estimare similară pentru 2025. Această performanță depășește semnificativ media regională și media UE, unde ratele de creștere au fost mai moderate, în jurul a 2-3%.

Această dinamică robustă este susținută de o serie de factori, printre care investițiile în infrastructură, consumul intern și o redresare post-pandemică mai accelerată. Totuși, această creștere vine cu provocări, mai ales în contextul inflației ridicate și a presiunilor asupra costurilor cu energia.

Inflația și prețurile de consum: provocări de menținut sub control

Indicele armonizat al prețurilor de consum (HICP) indică o inflație persistentă în România, înregistrând niveluri de 5,9% în 2023, și prognoze de aproximativ 3-4% pentru 2024 și 2025, situându-se peste media UE, dar în linie cu celelalte state din regiune. Aceasta creează un mediu de incertitudine economică și afectează puterea de cumpărare a populației.

Investiții și venituri fiscale: decalaje majore față de Uniunea Europeană

În privința investițiilor, România continuă să înregistreze un nivel relativ scăzut comparativ cu media UE. Cheltuielile pentru investiții s-au situat în jur de 4,1% din PIB în 2024, în timp ce media UE depășește 6%. Nivelul redus al investițiilor limitează potențialul de creștere pe termen lung și modernizarea infrastructurii.

Pe de altă parte, veniturile fiscale în România se situează sub 30% din PIB, mai scăzute decât în state precum Cehia, Polonia sau Ungaria, unde acestea depășesc frecvent 35% din PIB. Aceasta limitează spațiul de manevră bugetar și capacitatea de a finanța servicii publice sau investiții.

Ratingul de țară: percepția investitorilor asupra riscului României

Agențiile internaționale de rating mențin pentru România un rating „BBB-” (Fitch și S&P) și „Baa3” (Moody’s), confirmând o categorie de investiție cu riscuri moderate, dar inferioare ratingurilor unor țări din regiune precum Polonia („A-”) sau Cehia („AA-”). Această situație reflectă preocupările privind sustenabilitatea fiscală și stabilitatea macroeconomică, dar și potențialul de creștere al economiei românești.

Perspective

Dezechilibrele fiscale și externe ridicate impun necesitatea unor reforme structurale și politici prudente, în special pentru reducerea deficitului bugetar și corectarea contului curent. În același timp, creșterea economică peste medie oferă o șansă importantă de a îmbunătăți condițiile fiscale și de a stimula investițiile.

Pentru a-și asigura o convergență reală cu standardele europene, România trebuie să-și consolideze veniturile fiscale, să crească investițiile în infrastructură și sectoare-cheie și să gestioneze cu atenție riscurile externe și inflaționiste. Doar astfel va putea transforma potențialul economic într-o dezvoltare durabilă, în beneficiul cetățenilor săi și în raport cu restul Uniunii Europene.