Conducerea Curții de Conturi a României acuzată că atentează la siguranța națională

Conducerea Curții de Conturi a României, în frunte cu președintele Mihai Busuioc, prietenul baronului Niculae Bădălău, este acuzată de către sindicaliști că este un monument de ineficiență cu implicații asupra siguranței naționale.

Sindicaliștii de la Curtea de Conturi a României acuză conducerea acestei instituții că a favorizat o societatea din Timișoara și, astfel, a fost prejudiciat bugetul de stat cu sume uriașe. De asemenea, sindicaliștii susțin că un director din cadrul Curții de Conturi a României este artizanul acestei inginerii financiare, mai ales că acesta a ajuns pe funcții în condiții neclare, dar, în schimb a acumulat o avere uriașă.

PUTEREA va prezenta integral scrisoarea acuzatoare la adresa conducerii Curții de Conturi a României:

EPISODUL I. NEVALORIFCAREA CORESPUNZĂTOARE A CONSTATĂRILOR; OMITEREA SESIZĂRII ORGANELOR DE CERCETARE PENALĂ

        Una dintre principalele atribuții ale Curții de Conturi este exercitarea funcției de control asupra modului de formare a resurselor bugetului de stat, iar instituția responsabilă de colectarea banilor la buget este ANAF.

09:34 • Dezvăluiri

Salarii mărite cu 50% pentru angajații Curții de Conturi a României

06:53 • Justitie

Scandalul mitei de la Grădina Zoologică Turda: un singur condamnat, inspectorul Curții de Conturi – rejudecat

         După cum bine știm țara noastră este codașă în UE în ceea ce privește gradul de colectare a TVA, cu un Gap de TVA de aproximativ 3% din PIB, adică 7,4 mld euro în anul 2020 (36 mld. lei), ceea ce înseamnă în jur de 35% din veniturile estimate.

       Deși, pentru a nu-și arăta incompetența, guvernanții arată cu degetul către sectorul privat (în special către multinaționale) că nu și plătesc obligațiile fiscale către statul român, aceiași guvernanți au numit în funcții cheie în două instituții importante ale statului român (ANAF și Curtea de Control) persoane care nu au făcut nimic pentru a crește gradul de colectare la buget.

         Astfel că, șefii ANAF doar mimează colectarea taxelor la buget, iar șefii din Curtea de Conturi doar ”se fac că-i verifică”, în fapt între aceștia existând relații extrem de apropiate, ca să nu mai vorbim de faptul că ANAF a devenit o pepinieră pentru Plenul Curții de Conturi, în ultimii  ani ajungând, pe rând, la Curtea de Conturi: Marius Vorniceanu (fost director DGAMC), Bogdan Stan (fost președinte ANAF), Florin Tunaru (fost vicepreședinte ANAF), Mirela Călugăreanu (fost președinte ANAF).

         Pentru a argumenta cele menționate mai sus, SINDICATUL NAȚIONAL AL AUDITORILOR PUBLICI EXTERNI DIN ROMÂNIA dorește să informeze opinia publică asupra unor cazuri concrete în care persoanele din cadrul Curții de Conturi a României, responsabile cu verificarea ANAF, nu au respectat prevederile legale cu privire modul în care au verificat activitatea ANAF și nu au adus la cunoștința organelor de cercetare penală anumite fapte de natură penală. 

             Un astfel de caz este cel petrecut în anul 2018, când auditorii publici externi din cadrul direcției1/Departamentul 2, coordonați de domnii Alexandru Puiu Costache (director), Dan Paul Grigore (director adjunct) și de către domnul Dan Firțescu (Consilier de Conturi și șef de departament), au realizat o misiune de audit la Agenția Națională de Administrare Fiscală cu tema “Verificarea respectării prevederilor legale privind formarea, evidențierea, urmărirea și încasarea veniturilor bugetului general consolidat, administrate de ANAF”.

            Aceștia au instrumentat superficial modul în care Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor din cadrul ANAF (DGSC) a emis DECIZIA nr. 338/27.09.2017 privind soluţionarea contestaţiei depusă de Bega Minerale Industriale S.A. din Timişoara, înregistrată la DGSC sub nr. A_SLP 1384/07.06.2017, prin care a fost admisă în mod nelegal contestația și s-a dispus anularea Deciziei de impunere nr. F-TM 53/09.05.2017.

                 Mai exact, deși anterior controlului derulat la ANAF de către Direcția1/Departamentul 2 din cadrul CCR, auditorii Camerei de Conturi Timiș realizaseră un control pe aceiași temă și întocmiseră Nota de Constatare nr. 2276/12.04.2018, în care se preciza în mod indubitabil că:

                     ”Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul ANAF, nu a ținut cont de prevederile unei Sentințe Civile incidente în cazul de față, pentru care avea toate argumentele legale de a combate și respinge contestația înaintată de contribuabil și nu a solicitat un punct de vedere de la  ANRM, care deținea documente ce nu au fost avute în vedere la efectuarea inspecției fiscale și ulterior la soluționarea contestației (…) Cauzele și împrejurările care au condus la abaterea prezentată constau în analizarea contestației cu limite de către Comisiei de soluționare a contestațiilor din cadrul ANAF, care a analizat și luat în considerare doar documentele prezentate de contribuabil, a dat exemple doar din sentințe favorabile contribuabilului, și nu a ținut cont de prevederile Sentinței Civile nr. 6717/26.11.2012 a Curții de Apel București și Deciziei nr. 972/04.03.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, incidente în cazul de față, respectiv nu a solicitat un punct de vedere de la  ANRM, entitate cu atribuții în domeniu. (…) Consecinţele economico-financiare ale abaterilor de la legalitate şi regularitate: diminuarea veniturilor bugetului de stat cu suma de 2.723.069 lei, datorită admiterii unei contestații de către Comisia de soluționare a contestațiilor, care nu a ținut cont de prevederile Sentinței Civile nr. 6717/26.11.2012 a Curții de Apel București și Deciziei nr. 972/04.03.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție emise în litigiul dintre ANRM și Curtea de Conturi a României și nu a solicitat un punct de vedere Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. (…) Având în vedere că abaterea se localizează la nivelul Direcției Generale de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, echipa de auditori publici externi întocmește prezenta Notă de Constatare ce va fi transmisă Departamentului II în calitate de departament coordonator din cadrul Curții de Conturi a României, în vederea valorificării abaterii prezentate la nivelul structurii centrale a Agenției Naționale de Administrare Fiscală.”,

               Echipa de audit care a realizat misiunea de audit, coordonată de către domnul Alexandru Puiu Costache (în calitate de director) și de către domnul Dan Grigore (în calitate de director adjunct) a schimbat radical concluzia dată de Camera de Conturi Timiș, nereținând, în Raportul de Control încheiat la ANAF aspectele menționate de auditorii Camerei de Conturi Timiș, iar prin aceasta nu au adus la cunoștința organelor de cercetare penală indiciile rezonabile existente în Nota de Constatare nr. 2276/12.04.2018 întocmită de auditorii publici externi din cadrul Camerei de Conturi Timiș, conform cărora Decizia de soluționare emisă de către DGSC din ANAF în cazul Bega Minerale a fost dată prin încălcarea legii penale.

Astfel, STATUL ROMÂN a pierdut suma de 2.723.069 lei, din neîncasarea unor REDEVENȚE, datorate de către Bega Minerale Industriale S.A, în calitate de titular al unei licențe de exploatare minieră.

                   Un alt caz, la fel de revoltător, este acela în care același director din cadrul direcției 1/Departamentul 2, respectiv domnul Alexandru Puiu Costache, nu a valorificat corespunzător un Raport de Control încheiat la nivelul direcției 1 este cel referitor la garanțiile bancare emise de către un IFN.

              Mai exact, în urma controlului efectuat la DGAMC în anul 2021, echipa de audit care a desfășurat misiunea, din analiza activității de administrare a veniturilor statului din cadrul DGAMC, a constatat faptul că în toate cazurile în care au fost pierdute înlesnirile la plata obligațiilor fiscale, organul fiscal nu a reușit în niciun caz valorificarea garanțiilor sub forma scrisorilor de garanție emise de către SC SUPORT REAL IFN SA (CUI 32356937), Instituție Financiar Bancară înscrisă în registrele BNR.

            În concret, mai multe societăți (mari contribuabili) au garantat cu scrisori de garanție în valoare totală de peste 220 milioane lei eliberate de acest IFN pentru eșalonarea la plată a sumelor reprezentând obligații fiscale de către DGAMC.

              Toate acele societăți, au pierdut înlesnirile la plată, din cauza intrării acestora în insolvență, însă organele fiscale din cadrul DGAMC nu au valorificat  scrisorile de garanție emise de acel IFN și nici au procedat la decontarea vreunei scrisori din cele emise de respectivul IFN.

               Practic, acel IFN acordase garanții fără acoperire reală, iar BNR a radiat respectivul IFN, interzicându-i desfășurarea activităților de creditare. Odată cu radierea acestui IFN, toate scrisorile de garanție emise de acel IFN, precum și toate eșalonările aprobate în baza scrisorilor de garanție emise de acel IFN au rămas fără acoperire, deoarece organele fiscale din cadrul DGAMC nu au procedat la executarea lor în timp util.

             Cu toate că auditorii publici externi, care au efectuat acțiunea de audit, au evidențiat aceste aspecte în Raportul de Control întocmit în anul 2021 la DGAMC, directorul coordonator al acțiunii, dl. Costache Alexandru nu a procedat la continuarea investigațiilor, precum și la înștiințarea organelor de cercetare penală, considerând că nu este necesar, iar prin aceasta dl. Costache s-a substituit organului de cercetare penală și încălcând rolul Ministerului Public.

              Mai grav este faptul că, conform Raportului Public Anual pe anul 2021, publicat de către Curtea de Conturi, conducerea acesteia, reprezentată de domnul Mihai Busuioc, se laudă cu faptul că această constatare mai sus menționată ar fi o ”mare realizare”, când în fapt constatarea auditorilor publici externi nu a fost valorificată corespunzător de către conducerea Curții de Conturi.

               În plus, aceasta este una din principalele aspecte pe care sindicatul SNAPER le-a sesizat și prin precedentele comunicate, inclusiv atunci când a criticat faptul că noul Regulament al CCR a fost modificat nelegal, print-o Hotărâre de Plen (cu adăugări la lege) întrucât, atât anterior noului Regulament, dar mai ales odată cu modificările aduse Legii nr. 94/1992 privind funcționarea CCR, prin noul Regulament (ce încălca în mod grav INDEPENDENȚA auditorului), CONSTATĂRILE auditorilor publici externi sunt „băgate la sertar” de către CONDUCEREA CURȚII DE CONTURI, prin nevalorificarea corespunzătoare a acestora.

Cine este domnul Alexandru Puiu Costache?

Domnul Alexandru Costache este director în cadrul Curții de Conturi a României încă din anul 2008, când a venit în cadrul CCR de la ANAF/DGAMC direct pe funcția de director.

Deși lucrase anterior în cadrul mai multor structuri din cadrul ANAF și avea relații de colegialitate și prietenie cu unii dintre foștii săi colegi (spre exemplu cu domnul Cătălin Cojocaru fost director DGAMC, proaspăt anchetat de către DNA), acesta a venit în cadrul CCR direct pe poziția de coordonator al activității de control la ANAF, fiind adus în cadrul CCR de către Marius Vorniceanu, fost director general al DGAMC și la acea vreme consilier de conturi în cadrul CCR.

Mai mult decât atât între domnul Costache și unii din foștii săi colegi existau anumite interese de natură economică, dat fiind faptul că în anul 2007 se pare că aceștia achiziționaseră în comun un teren în localitate Popești Leordeni, după cum rezultă și din declarațiile de avere a acestora, aspect ce ar trebui verificat de către ANI, existând indicii rezonabile că ar fi un posibil conflict de interese.

De altfel averea domnului Alexandru Costache a crescut din anul 2007 și până în prezent într-un ritm uimitor. Deși acesta a lucrat doar în cadrul Curții de Conturi a României (din anul 2007), domnul Costache a ajuns să dețină o avere de peste 2 milioane de euro, conform propriei sale declarații de avere.

Domnul Costache este și un apropiat al președintelui CCR, domnul Mihai Busuioc care, într-un mod total netransparent și fără un minim proces de selecție l-a implicat pe domnul Alexandru Costache în atât în ”grupul restrâns” care a operat modificările Regulamentului CCR (despre care SNAPER a afirmat că a adus adăugări la lege), dar și în proiectele europene în care este implicată instituția, remunerându-l pe domnul Costache, suplimentar față de ceilalți auditori/directori cu un spor de 50%, astfel că domnul Costache este la acest moment unul dintre cei mai bine plătiți angajați ai CCR, având venituri de peste 15.000 lei net (conform declarației pe anul 2021).

Binențeles, alături de consilierii personali ai președintelui care, deși nu au competență de a desfășura activitate de audit (aceștia intrând în CCR fără examen, prin ușa din spate) sunt implicați în mod ilegal, în proiecte europene.

De asemenea, domnul Costache a dat dovadă, în mai multe rânduri, că este certat cu etica, prin postările pe care le face în grupurile profesionale de ”whats app”, constituite la nivelul Curții de Conturi, prin care a adus jigniri la adresa unui demnitar al ANAF, pe care domnul Costache îl verifică din punct de vedere profesional și prin care a făcut unele afirmații cu tentă politică jignind un partid politic.

Mai jos redăm afirmațiile, grobiene, ale domnului Costache: ”zici că e un copil în haine de adult (…) dacă are crosa în mână înseamnă că știe economie (…) merită să fie promovat pentru că a muncit și a împărțit pliante” (cu referire la secretarul general al ANAF proaspăt numit în funcție în anul 2021 când au fost făcute afirmațiile) și afirmația cu tentă politică ”mă scuzați, mi s-a acrit de USR-iști”.

Echipa SNAPER