Conflictul cu Iranul lovește indirect România: avertisment privind scumpiri la energie și produse de bază

România nu se află pe lista țintelor militare ale Iranului, însă efectele conflictului din Orientul Mijlociu vor ajunge inevitabil și în economia locală, avertizează experții. Deși riscurile de securitate sunt reduse, impactul economic ar putea fi resimțit în lunile următoare prin creșteri de prețuri la energie și produse de bază.

Afirmațiile aparțin Ioanei Constantin Bercean, cercetător la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” din cadrul Academia Română, specializată în problematica Orientului Mijlociu, potrivit unei analize citate de Agerpres.

România, în afara țintelor militare

Din punct de vedere strategic, România nu reprezintă o prioritate pentru Iran, spune experta. În actualul context geopolitic, interesul militar al Teheranului este concentrat în regiuni unde sunt prezente baze ale Statele Unite ale Americii sau ale aliatului său regional, Israel.

„Din punct de vedere securitar, România este stabilă și nu există un pericol iminent dinspre Iran. Strict militar, nu suntem un obiectiv pentru iranieni”, a explicat Ioana Bercean.

10:13 • Internațional

Statele din Golf cer ONU autorizarea folosirii forței pentru eliberarea Strâmtorii Ormuz

23:15 • Internațional

Plan exploziv pe masa lui Trump: operațiune militară pentru confiscarea uraniului din Iran

Aceasta a subliniat că temerile privind un eventual atac direct asupra teritoriului României sunt nefondate. În schimb, riscurile reale pentru populație rămân cele deja cunoscute în contextul războiului din Ucraina, unde incidente precum căderea unor drone în apropierea granițelor românești au fost deja înregistrate.

„Durerea economică”, arma principală

Deși nu există un risc militar direct, efectele conflictului sunt resimțite la nivel global, în special în sectorul energetic. Potrivit analizei, strategia Iranului nu urmărește o victorie militară clasică, ci provocarea unor perturbări economice majore în rândul statelor occidentale.

„Intenția iranienilor este să provoace cât mai multă ‘durere’ economică Statelor Unite, Israelului și partenerilor acestora. Această durere se manifestă în primul rând pe piața energetică”, a explicat cercetătoarea.

Un obiectiv declarat al Iranului ar fi creșterea prețului petrolului până la 200 de dolari pe baril. Un astfel de nivel ar produce un șoc major în economia globală, afectând lanțurile de aprovizionare și costurile de producție în numeroase industrii.

În acest context, volatilitatea pieței energetice a crescut deja semnificativ, iar revenirea la un echilibru ar putea dura ani de zile.

Energie mai scumpă, efecte în lanț

Pentru România, impactul se va resimți în special prin creșterea prețurilor la energie, care se propagă rapid în toate sectoarele economiei.

Costurile mai mari pentru combustibili și gaze naturale determină scumpiri în transport, producție și servicii. În lanț, aceste majorări ajung inevitabil la consumatorul final.

„Această sensibilizare a pieței energetice față de ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu va avea efecte pe termen lung”, a avertizat Ioana Bercean.

Chiar dacă România dispune de anumite resurse interne, piața energetică este interconectată la nivel european și global, ceea ce face imposibilă izolarea completă de aceste șocuri externe.

Agricultură sub presiune: problema îngrășămintelor

Un alt efect major al conflictului este legat de transportul și disponibilitatea îngrășămintelor, esențiale pentru agricultură.

Citeşte şi: Criza din Golf lovește fermele din România: laptele se scumpește, iar fermierii nu mai fac faţă

Orientul Mijlociu reprezintă o zonă importantă pentru producția și distribuția acestor produse, iar perturbările din regiune afectează direct livrările către Europa.

„Transportul de îngrășăminte din Orientul Mijlociu către Europa a fost deja afectat în mod serios, iar agricultorii resimt aceste probleme”, a explicat experta.

Reducerea disponibilității și creșterea costurilor pentru îngrășăminte vor duce la scăderea randamentelor agricole sau la majorarea costurilor de producție. În ambele cazuri, efectul final este același: prețuri mai mari la alimente.

Scumpiri la raft, în a doua parte a anului

Potrivit estimărilor, efectele cele mai vizibile pentru consumatori vor apărea spre finalul anului, când produsele agricole influențate de aceste costuri vor ajunge pe piață.

„Vom vedea creșteri semnificative inclusiv la produse de bază: pâine, margarină și produse de panificație”, a precizat Ioana Bercean.

Aceste scumpiri sunt rezultatul unui lanț complex de factori: energie mai scumpă, îngrășăminte mai greu de obținut și costuri logistice ridicate.

Pentru gospodăriile din România, acest lucru se va traduce printr-o presiune suplimentară asupra bugetului, în special în contextul în care inflația rămâne deja o problemă sensibilă.

Regimul iranian, departe de colaps

În plan politic intern, experta respinge ideea că actualul conflict ar putea duce la prăbușirea regimului de la Teheran. Deși există nemulțumiri interne și proteste, societatea iraniană are o puternică componentă identitară care favorizează unitatea în fața unei amenințări externe.

„Chiar și cei care contestă regimul consideră că trebuie să-și apere țara în fața unui inamic extern”, a explicat cercetătoarea.

Această reacție este alimentată de un sentiment profund anti-intervenționist, specific societății iraniene, unde orice implicare externă este percepută ca o amenințare mai mare decât problemele interne.

Posibilă militarizare a puterii

În locul unei democratizări, scenariul mai probabil este o consolidare a puterii în jurul structurilor militare.

„Am putea vedea o conducere mai militarizată, similară modelului din Pakistan”, a afirmat Ioana Bercean.

Această evoluție ar întări controlul regimului și ar reduce șansele unei schimbări politice majore pe termen scurt. În acest context, ideea unui „regime change” este considerată nerealistă, inclusiv de către actorii internaționali implicați.

Strategia Iranului este una de durată, bazată pe uzura economică a adversarilor, nu pe câștiguri militare rapide.

„Acest război nu este despre a câștiga militar, ci despre a produce cât mai multă suferință economică”, a explicat experta.