Contraofensiva CAB în scandalul dosarelor de corupție: 86% dintre cauze erau deja prescrise când au ajuns la noi

Curtea de Apel București (CAB), prin președinta Liliana Arsenie, a transmis o amplă informare publică în care respinge afirmațiile apărute reportajul Recorder referitoare la presupuse modificări arbitrare ale completurilor de judecată, care ar fi avut ca efect influențarea soluțiilor în dosare de corupție. Reprezentanții instanței susțin că toate schimbările operate au avut cauze obiective, strict reglementate de lege, și că nu există nicio dovadă a unei intervenții discreționare în actul de justiție.

Informarea vine în contextul unui material publicat de Recorder, în care se sugerează existența unor „artificii procedurale” prin modificarea completurilor, cu impact asupra prescripției în anumite cauze penale. Conducerea Curții de Apel afirmă că instanța nu a fost solicitată anterior publicării materialului pentru a-și exprima punctul de vedere.

Principii de funcționare și cadrul legal

Potrivit comunicării semnate de președinta Curții de Apel București, judecătoarea Liana Arsenie, activitatea instanței se desfășoară în baza principiilor legalității, independenței judecătorului, repartizării aleatorii a cauzelor și respectării hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Conform legislației în vigoare, completurile de judecată se stabilesc la începutul fiecărui an și pot fi modificate doar în situații expres prevăzute de lege, precum pensionarea unui judecător, promovarea profesională, detașarea, concediile medicale sau de maternitate, suspendarea din funcție sau necesitatea echilibrării volumului de activitate între secții.

Reprezentanții CAB subliniază că nicio mutare, delegare sau detașare a unui judecător nu poate avea loc fără acordul acestuia, în virtutea principiului constituțional al inamovibilității.

361 de modificări în trei ani

Potrivit datelor prezentate, în ultimii trei ani au fost operate 361 de modificări în componența completurilor de judecată, într-o instanță care funcționează cu o schemă de 218 judecători. Cele mai frecvente motive invocate sunt:

• integrarea în activitate a judecătorilor nou-promovați (144 de cazuri – 39,9%);
• pensionările și degrevările anticipate (55 de cazuri – 15,2%);
• promovările în carieră (53 de cazuri – 14,7%);
• reluarea activității după concedii de maternitate sau situații similare (48 de cazuri – 13,3%);
• degrevări determinate de complexitatea dosarelor (41 de cazuri – 11,4%);
• detașări la alte instituții ale autorității judecătorești (20 de cazuri – 5,5%).

Curtea susține că toate aceste modificări sunt documentate, verificabile și supuse controlului jurisdicțional.

Dosarele de corupție și problema prescripției

Un punct central al informării îl reprezintă dosarele de corupție invocate în materialul Recorder. Curtea de Apel București arată că, în perioada 2022–2025, peste 86% dintre dosarele de corupție analizate erau deja prescrise la momentul înregistrării la instanță, iar în doar trei cazuri prescripția a intervenit după sesizare, la intervale de 9 zile, 3 luni și 5 luni.

Potrivit instanței, aceste intervale sunt compatibile cu procedura normală de judecată și nu pot fi puse în legătură cu modificările de complet. De asemenea, CAB susține că vechimea dosarelor – unele având fapte comise cu 8–10 ani înainte – a limitat obiectiv posibilitatea soluționării pe fond.

Reprezentanții Curții mai afirmă că, în situațiile în care acțiunea penală a încetat ca urmare a prescripției, instanța a dispus măsuri de confiscare specială ori de câte ori au existat bunuri sau foloase obținute ilegal.

Cazurile punctuale invocate

Informarea abordează separat trei dosare menționate în investigația jurnalistică, inclusiv cel în care inculpat a fost fostul primar Marian Vanghelie. Potrivit Curții, faptele reținute în acest dosar erau deja prescrise înainte ca dosarul să ajungă pe rolul CAB, iar modificările de complet au fost generate de promovări și încetări de activitate ale judecătorilor, fără legătură cu soluția pronunțată.

Într-un alt caz, instanța susține că soluția adoptată a avut rolul de a corecta un viciu de competență și de a preveni riscul prescripției, nu de a-l genera. În cel de-al treilea dosar, modificările de complet ar fi fost rezultatul integrării administrative a unui judecător nou-promovat, operațiune care a afectat simultan mai multe completuri și ședințe, nu o cauză individuală.

Poziția instituției

Curtea de Apel București respinge categoric existența unor intervenții menite să influențeze soluțiile judiciare și afirmă că nu există nicio sesizare sau plângere care să indice presiuni exercitate asupra judecătorilor. Conducerea instanței consideră că asocierea modificărilor legale de complet cu soluții impuse de prescripție creează „suspiciuni nefondate” și afectează încrederea publicului în justiție.

În același timp, instanța subliniază volumul ridicat de activitate și condițiile dificile în care judecătorii își desfășoară activitatea, afirmând că hotărârile pronunțate respectă standardele legale și europene.