Conturi goale și drepturi suspendate: ajutoarele la pensie care au dispărut între OUG-uri

În România, pensiile sunt mai mult decât o sumă calculată în baza contribuțiilor și a vechimii în muncă. Ele reprezintă promisiunea statului către cei care au lucrat o viață întreagă. Însă pentru mulți pensionari din sectorul public, această promisiune s-a transformat într-un labirint legislativ. Curtea Constituțională a dezvăluit cum drepturile câștigate, în special ajutoarele la pensie, au fost suspendate sau pur și simplu „dispărute” între ordonanțe de urgență și modificări legislative succesive.

Drepturile care nu au mai ajuns la pensionari

Curtea Constituțională evidențiază un fenomen îngrijorător: anumite ajutoare la pensie, deși prevăzute clar în legislație, nu au mai fost acordate efectiv după apariția unor ordonanțe de urgență succesive. În practică, pensionarii care se așteptau la aceste venituri suplimentare s-au trezit în fața unor conturi goale, fără explicații clare și fără o cale simplă de redobândire a sumelor pierdute.

„Este o situație în care dreptul câștigat formal rămâne teoretic, dar efectiv inaccesibil,” notează documentul Curții. Concret, legea continua să prevadă ajutoarele, dar modificările aduse prin OUG-uri și ordonanțe ulterioare au creat blocaje în aplicarea lor.

Aceste ajutoare, menite să completeze pensia și să ofere un minim de protecție socială pentru cei care au muncit zeci de ani în sectorul public, au fost suspendate indirect. În multe cazuri, mecanismele de aplicare nu au fost clar comunicate, iar ghidurile administrative au rămas incomplete sau contradictorii. Pensionarii au fost astfel prinși între acte normative care se contraziceau, fără ca statul să ofere o soluție imediată sau un calendar clar de reluare a plăților.

09:23 • Dezvăluiri

Legile uitate care pun polițiștii în pericol financiar

16:23, 21.10.2025 • POLITICĂ

Ce trebuie să facă Guvernul după decizia de ieri a CCR

Vidul legislativ și impactul social

Analiza Curții Constituționale arată că legislația succesivă nu a prevăzut proceduri detaliate pentru recalcularea sau restituirea ajutoarelor suspendate. În lipsa unor reguli clare, pensionarii nu doar că au pierdut bani, dar au fost puși în dificultatea de a înțelege ce li se cuvine și cum să obțină aceste drepturi.

„Este un vid legislativ care generează confuzie și frustrare socială,” subliniază Curtea. Pensionarii se văd astfel nevoiți să navigheze prin acte normative contradictorii, cu risc de a pierde drepturi câștigate în mod legal.

Efectele acestui vid legislativ sunt vizibile în fiecare raport administrativ și în numeroase contestații depuse la casele de pensii. Pentru mulți, procesul de recuperare a ajutoarelor devine o povară birocratică, cu termene lungi și documentație complicată. În plus, lipsa unor reguli clare creează inegalitate: unii pensionari primesc plățile suplimentare, alții rămân fără ele, în funcție de modul în care fiecare casă de pensii interpretează legislația.

Cazul lui Vasile Rotaru

Pentru a înțelege mai bine situația, să luăm un exemplu concret: un pensionar care, conform unei legi anterioare, avea dreptul la un ajutor lunar suplimentar de pensie. După adoptarea unei OUG, acel ajutor nu mai apare în acte și nu mai este plătit automat. Ulterior, o altă lege reafirmă existența ajutorului, dar nu clarifică modul exact de acordare sau condițiile necesare pentru a-l primi.

Rezultatul este frustrant: pensionarul rămâne fără bani și fără claritate, în timp ce autoritățile se confruntă cu contestații și solicitări complicate, care cer interpretarea normelor contradictorii.

Un caz reprezentativ este cel al pensionarului Viorel Rotaru. Conform legii inițiale, Rotaru avea dreptul la un ajutor suplimentar lunar, dar după ce s-au succedat mai multe OUG-uri, plata ajutorului a fost suspendată fără explicații. Rotaru a încercat să obțină banii prin contestații repetate, însă răspunsurile primite erau contradictorii: unele documente indicau că dreptul exista, altele că procedura de plată era neclară sau suspendată temporar.

”Excepția ridicată de Viorel Rotaru în Dosarul nr. 1.158/110/2020 al Curții de Apel Bacău — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.189D/2021: La apelul nominal răspunde personal autorul excepției, Viorel Rotaru. Lipsește partea Inspectoratul Județean de Poliție Bacău. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate. Arată că a lucrat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fiind recompensat pecuniar și onorific pentru activitatea desfășurată. Însă, în majoritatea cazurilor, recunoașterea beneficiului unor drepturi salariale a fost obținută pe cale judecătorească. Consideră că, odată cu ieșirea la pensie, a fost nedreptățit, deoarece nu i-au fost acordate ajutoarele bănești, prevăzute de lege, pentru ieșirea la pensie, în condițiile în care colegi ai săi, din mai multe județe, au beneficiat de aceste drepturi bănești în urma câștigării proceselor. Prezintă aspecte de natură procesuală ale litigiului său cu acest obiect, dedus spre soluționare Tribunalului Bacău, și subliniază că din actele depuse la dosar se poate concluziona că cererea sa de pensionare a fost depusă la data de 1 iulie 2016, dată la care era în vigoare Legea-cadru nr. 284/2010, ale cărei prevederi stabileau dreptul la acordarea ajutoarelor bănești. Abrogarea acestei legi, intervenită ulterior, în anul 2017, nu poate produce efecte juridice pentru trecut. De asemenea, arată că, prin ordonanțe de urgență, Guvernul a amânat succesiv punerea în plată a ajutoarelor prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale,spre exemplu, Decizia nr. 457 din 25 octombrie 2022. De asemenea, arată că excepția de neconstituționalitate nu poate fi analizată prin raportare la hotărâri judecătorești și motivarea acestor hotărâri, ci strict prin raportare la dispozițiile constituționale”, se spune în documentul Curții Constituționale.

Vid legislative și lipsa de claritate în aplicarea ajutoarelor la pensie

Această situație nu afectează doar un grup restrâns de pensionari. Vidul legislativ și lipsa de claritate în aplicarea ajutoarelor la pensie au efecte sociale extinse: crește sentimentul de neîncredere față de instituțiile statului, generează stres financiar pentru cei vizați și pune autoritățile în dificultatea de a gestiona un volum mare de solicitări și contestații.

Curtea Constituțională recomandă clarificarea procedurilor, stabilirea unor mecanisme de plată eficiente și crearea unor ghiduri detaliate pentru casele de pensii, astfel încât drepturile câștigate să fie accesibile efectiv și să nu rămână doar promisiuni teoretice.

Recomandările Curții

Curtea Constituțională insistă pe necesitatea unui cadru legislativ clar și predictibil. Orice modificare a legii trebuie să prevadă pași expliciți de aplicare și termene clare pentru restabilirea drepturilor suspendate. Fără aceste măsuri, ajutoarele la pensie riscă să rămână victimele unei succesiuni rapide de acte normative.

Documentul subliniază că protejarea efectivă a drepturilor pensionarilor nu poate fi lăsată la voia interpretărilor administrative. Legislația trebuie să fie aplicabilă imediat și fără ambiguități, astfel încât pensionarii să primească ceea ce le-a fost legal atribuit.