Copiii și drogurile: Unde sunt părinții?

În consumul de droguri în cazul copiilor, o mare responsabilitate au părinții. Trei specialiști, doctorul Radu Țincu, medic cu dublă specializare toxicologie și terapie intensivă la Spitalul ”Floreasca”, Comisarul șef de poliție Giorgiana Ramona Dabija, directorul Agenției Naționale Antidrog, și Cătălina Surcel, coordonatoarea ”Telefonul copilului”, pledează pentru implicarea părinților pentru a-și proteja copiii de acest pericol.

Cei trei specialiști au răspuns invitației noastre de a participa la campania ”Cu tine, înainte și după drog”, a ziarului Puterea.ro. și la Dialogurile Puterii.

Primele semne ale consumului de droguri

Medicul Radu Țincu enumeră primele semne care ar trebui să-i determine pe părinți să acționeze:

Absenteismul școlar
Scăderea performanțelor școlare
Izolarea de familie
Apariția unor tulburări de comportament: agresivitate
Tulburarea ritmului de somn
Creșterea sau dimpotrivă scăderea poftei de mâncare
Modificări la nivelul ochilor
Sustragerea unor sume de bani pentru a-și procura droguri.

Medicul Radu Țincu a vorbit cu mulți tineri care i-au mărturisit că familia lor este absentă, că au o comunicare foarte proastă cu mama sau cu tatăl și că nu reușesc să fie înțeleși în propria familie. Și atunci recurg la anturaj ca la o familie adoptivă, în care găsesc înțelegere foarte simplu. Aici găsesc, de obicei, tineri de aceeași vârstă, împărtășesc aceleași idealuri, au aceleași obiceiuri. Și evident – explică medicul Țincu – ”din punct de vedere emoțional, se face această tranziție către anturaj. La fel se întâmplă și cu consumul de substanțe. De obicei, anturajul reușește să pună o presiune pe noul membru al acestuia”.

13:40 • POLITICĂ

Piedone: USR și REPER, finanțatorii susținători ai lui Nicușor Dan, cer legalizarea drogurilor pentru consum propriu

14:55 •

Ce este „drogul elevului” și cât poate fi de periculos

Părinții au o problemă cu drogurile

Medicul Radu Țincu a întâlnit și cazuri în care părinții se drogau împreună cu copiii lor, adolescenți sau tineri. ”Eu cred că nu copilul are o problemă. Cred că părintele are o problemă care a putut să conceapă că e normal să fumeze marijuana cu copilul, chiar dacă acesta are 19 ani, 20 de ani, pe principiul eronat: decât să fumeze cu alții, mai bine fumează cu noi. Și le-am explicat că eu cred că nici părinții și nici copilul nu ar trebui să facă acest lucru”.

Să ne facem timp pentru copiii noștri

Comisarul șef de poliție Giorgiana Ramona Dabija, directorul Agenției Naționale Antidrog, subliniază, pe baza unei experiențe îndelungate, că este nevoie ca părinii să-și facă timp pentru copiii lor: să le asculte poveștile, ce li s-a întâmplat în timpul zilei. Și toate acestea nu cu ochii în telefon, ci privindu-se pentru a se simți unul pe celălalt.

Se pare că până la vârsta de 10 ani, relația părinte-copil se menține. ”Ruptura se întâmplă când copilul ajunge la gimnaziu. În momentul în care intră în clasa a cincea, suferă o modificare. Pleacă de la școala primară, unde are un singur învățător și dă piept cu școala gimnazială, unde brusc are 13 profesori, 13 adulți cu regulile lor. Și treptat, nici părinții pare că nu mai au timp pentru copilul lor, care acum e mare, spune comisarul Dabija.

Această ruptură apare într-un moment când, de fapt, copilul, adolescent, are nevoie de înțelegere, de răspunsuri la multe întrebări. Pentru aceasta părinții ar trebui să comunice cu copilul și să știe cu cine se întâlnește, care sunt prietenii lui… Părinții care au un copil care stă toată ziua cu ochii în calculator ar trebui să-și pună un semn de întrebare. Comisarul Dabija le reamintește părinților că ”traficul de droguri s-a mutat în mediul online”. Părinții trebuie să știe ce aplicații folosesc copiii lor, ce jocuri urmăresc pentru că astfel pot interacționa cu persoane implicate în traficul de droguri.

În opinia comisarului Dabija problema consumului de droguri este legată direct de dorința de a evada din viața reală, deoarece nu sunt găsite resurse pentru a face față unei situații din viața reală.

Telefonul copilului

Cătălina Surcel, coordonatoarea ”Telefonul copilului”, subliniază cât de mare este ”setea” copiilor de informații privind drogurile și în acest sens militează pentru introducerea acestei teme în curricula școlară.

Asociația ”Telefonul copilului” este partener în campania”BeDrug Free, care are o fost platformă ce oferă informații utile din perspectiva toxicologilor, psihoterapeuților și a experților în științe juridice. Pe toate aceste paliere, la ”Telefonul copilului” asigură răspunsuri adresate inclusiv de părinți. Experiența la ”Telefonul copilului”, i-a demonstrat Cătălinei Surcel că este nevoie de o permanentă apropiere a părinților de copil. Ceea ce este în sprijinul copiilor, dar și al părinților care astfel au șansa de a putea interveni la timp. Pentru că sunt părinți care se miră și trăiesc o drama atunci când descoperă că au un copil care nu numai că este consumator, ci și Traficant. Adică, foarte târziu.