Corupția în România rămâne o problemă majoră. Suntem în ultimele trei țări din UE (HARTĂ)

Corupția continuă să crească la nivel global, afectând chiar și state considerate modele ale democrației. Indicele de Percepție a Corupției 2025, publicat de Transparency International, arată că Uniunea Europeană nu a înregistrat progrese semnificative în ultimul deceniu, media fiind neschimbată. În acest context, România a obținut 45 de puncte din 100 posibile și se situează constant printre ultimele trei state membre UE, pe fondul slăbirii capacității de conducere publică și a presiunilor asupra instituțiilor de integritate.

Standardele de integritate sunt tot mai fragile

Corupția în sectorul public este în creștere la nivel global, potrivit Indicele de Percepție a Corupției 2025. Acesta evaluează percepția experților și a mediului de afaceri asupra nivelului corupției din administrațiile publice. Raportul evidențiază o scădere constantă a performanței statelor în ultimul deceniu, pe fondul slăbirii mecanismelor de conducere și al erodării independenței instituționale.

Un semnal relevant al acestei tendințe negative este reducerea numărului de țări care obțin scoruri foarte ridicate. Dacă acum zece ani 12 state depășeau pragul de 80 de puncte, în ediția din 2025 doar cinci țări mai ating acest nivel. Această evoluție arată că nici democrațiile consolidate nu sunt imunizate împotriva corupției, mai ales atunci când standardele de integritate nu sunt susținute prin politici coerente și instituții puternice.

Raportul subliniază importanța unui leadership eficient și a unor instituții independente, capabile să protejeze statul de drept și să impună reguli clare de integritate. Fără aceste elemente, corupția nu doar că persistă, ci se răspândește, afectând funcționarea normală a societăților democratice.

România, blocată într-o stagnare de lungă durată în lupta anticorupție

În cadrul Uniunii Europene, evoluțiile în materie de corupție rămân stagnante, media UE menținându-se și în acest an la 62 de puncte. România nu reușește să se apropie de acest nivel și obține în IPC 2025 un scor de 45 de puncte din 100 posibile, cu un punct mai puțin față de anul precedent.

Această valoare confirmă o stagnare pe termen lung, diferența față de 2012 fiind de doar un punct în plus. Oscilațiile anuale, de unul sau două puncte, nu au generat schimbări structurale, iar România continuă să se afle constant în ultimele trei state membre ale UE în clasamentul corupției, alături de Bulgaria și Ungaria, ambele cu 40 de puncte.

Contrastul devine clar atunci când sunt analizate evoluțiile altor state europene: Grecia a înregistrat un plus de 14 puncte față de 2012, Estonia a crescut cu 11 puncte, în timp ce Ungaria a pierdut 15 puncte, iar Polonia a înregistrat un recul de 10 puncte față de 2015. Aceste diferențe arată că reformele consistente pot produce rezultate, în timp ce derapajele democratice pot anula progresele obținute anterior.

Legătura între democrație și nivelul corupției

Analiza Transparency International evidențiază o legătură clară între calitatea democrației și nivelul corupției. Țările cu democrații consolidate obțin, în medie, 71 de puncte în Indicele de Percepție a Corupției, iar niciuna dintre ele nu scade sub pragul de 50 de puncte. La polul opus, democrațiile fragile ating un scor mediu de doar 47 de puncte, România situându-se sub acest nivel, cu 45 de puncte în 2025.

Progresele pe termen lung observate în statele democratice sunt asociate cu reforme constante, instituții puternice și un consens politic ferm în favoarea integrității guvernării.

În schimb, scorurile reduse sau în declin sunt corelate cu slăbirea mecanismelor de control și echilibru, politizarea justiției, influența excesivă asupra procesului politic și incapacitatea de a proteja spațiul civic.

Impactul corupției se resimte în multiple domenii esențiale pentru funcționarea societății. Justiția, statul de drept, democrația, integritatea politică, libertatea presei și accesul la servicii publice sunt afectate profund, iar practicile corupte nu doar consumă resurse, ci accentuează dezechilibrele de putere și subminează încrederea cetățenilor în instituții.

Prioritățile pentru 2026 în combaterea corupției

Lupta împotriva corupției presupune consecvență, imparțialitate și renunțarea la sprijinirea intereselor partizane care divizează societatea și afectează proiectele pe termen lung.

Un element esențial îl reprezintă stabilitatea instituțiilor anticorupție și stoparea atacurilor politice, fie ele directe sau indirecte, inclusiv prin intermediul grupurilor de presiune. În ultimii ani, România a traversat o perioadă marcată de slăbirea statului de drept, cu impact direct asupra încrederii cetățenilor în instituțiile fundamentale.

În domeniul justiției, este vitală continuarea creșterii calității investigațiilor anticorupție, astfel încât dosarele să reziste în instanță. Reducerea numărului de cauze restituite și a achitărilor indică progrese în activitatea de urmărire penală, tendință care trebuie consolidată pentru a recâștiga încrederea publică.

Pentru anul 2026, prioritățile legislative vizează clarificarea infracțiunilor de mită, adoptarea Codului de procedură administrativă, aplicarea obligatorie a pactelor de integritate în marile achiziții publice, întărirea responsabilității organismelor de control și implementarea Strategiei naționale de combatere a spălării banilor, inclusiv prin integrarea bazelor de date.