Crăciunul la Curtea Regală a României. Oaspeții concurau într-o ierarhie imaginară, în funcție de cadourile primite

Pentru introducerea Crăciunului în România, în forma actuală, cu împodobirea bradului și oferirea de cadouri, a fost responsabilă Curtea Regală. Prințul Carol I a introdus sărbătoarea, la Palatul Regal din București, în 1866.

Crăciunul este o sărbătoare cu origini scandinave, pe care Curtea Regală a Marii Britanii a preluat-o la mijlocul secolului al XVIII-lea, prin bunicul reginei Maria, principele consort Albert, scrie Libertatea. Au urmat marile curți europene, iar la scurt timp a fost adoptată și de elitele României, trecându-se astfel de la obiceiuri tradiționale din mediul rural la un Crăciun european influențat puternic de familia regală.

Timp de decenii, în care România a fost monarhie, Crăciunul a avut o semnificație triplă:

1. Ceremoniile oficiale, care constau din discursuri politice, ridicări în rang, defilări și primirea cetelor de colindători. Erau considerate o obligație a suveranilor față de popor, de la care nu se abăteau nici în vreme de război;
2. Balurile regale, de departe cel mai așteptat eveniment monden al anului. Acestea stabileau în mod subtil o anumită ierarhie în preferințele casei regale;
3. Latura filantropică.

Ce buget aloca familia regală pentru Crăciunul săracilor

De Crăciun, săracii României care trăiau în cartierele mărginașe ale marilor orașe, erau scutiți de datoriile făcute la „muntele de pietate”. Primeau ajutoare deosebite în bani, haine groase pentru iarnă, lemne pentru foc. Casa Regală rezerva un buget consistent, aprobat în fiecare pentru acest obicei. De exemplu, în 1911 au fost alocați 45.000 de lei, aproape 3 milioane de lei în prezent, pentru ajutorul oferit săracilor. În anii ‘30 suma rezervată nevoiașilor ajunsese la 250.000 de lei, circa 20 de milioane de lei în ziua de azi.

„Cu ocazia sărbătorilor de Crăciun sau distribuit în tot cursul săptămînii trecute, din partea regelui și reginei și principesei Romîniei, pe la săracii din București, precum și la cei din Iași, Craiova, Bîrlad și alte localități din țară, 45.000 lei, în bani, lemne, îmbrăcăminte și prin liberare de amanetări mici de la Muntele de pietate. Numărul săracilor ajutați trece peste 2300 numai în București”, scria ziarul Adevărul, în 29 decembrie 1911.

Dar cel mai mare ajutor în bani și lemne îl dă Palatul Regal, pe furiș, ca „să nu știe stînga ceea ce face dreapta”.În timpul sărbătorilor, Palatul împarte zeci de mii de lei și aproape un milion și jumătate de kilograme lemne. Majoritatea societățile de caritate din București erau sub conducerea M.S. Regina sau A.S.R. Principesa Maria. Printre societăți se numără „Regina Elisabeta”, „Principesa Maria”, „Obolul”, „Tibișoil”, care ajută cu bani, haine și lemne. Urmează „Clubul agricol”, „Cantina școlară” și „Societatea pentru ajutorul elevilor săraci”, care împart haine și încălțăminte elevilor săraci.

Marile curți regale europene ne-au inspirat să fim generoși

Suveranii români au importat tradiția actelor de caritatea de la marile case regale europene. Sunt renumite fotografiile cu mesele săracilor și familiile nevoiașe care erau chemate pentru a primi bani, direct la curtea regală a Spaniei.

„În toate ţările civilizate oficialitatea ca şi cercurile conducătoare se interesează foarte mult de sărbătorile celor săraci. Mai ales cu ocazia Crăciunului trecut, criza şi şomajul care bântue cu furie, au făcut cu acest interes să crească şi ajutoarele acordate să reprezinte sume importante.

Astfel, regina Victoria Eugenia a Spaniei, a primit la palatul regal din Madrid, un număr impresionat de familii nevoiaşe, cărora le-a împărţit «manu-proprio» ajutoarele. Tot astfel familia noastră regală a acordat ajutoare importante săracilor din Capitală şi din provincie”, relata revista Realitatea Ilustrată în ediția din decembrie 1931.

Sursa foto: Libertatea

De Crăciun erau grațiați zeci de deținuți

Inclusiv deținuții așteptau această perioadă specială. Decembrie era luna în care regele anunța lista decretelor de grațiere, cât și pedepse reduse pentru unii. În decembrie 1904, de exemplu, regele Carol I a eliberat din închisoare peste 30 de deținuți.

„M.S. Regele, cu ocazia sf. Sărbători, a bine-voit a grația de restul închisorii ce mai au de făcut pe 39 condamnați, a redus pedepsele la 73 condamnați și a comutat pedeapsa muncei silnice pe viață, calculată de la punerea în executare a hotarîrei definitive, la cîte 30 ani muncă silnică, la 18 condamnați. Decretele au apărut în «Monitorul oficial» de astăzi”, comunica ziarul Voința Națională în ediția din 25 decembrie 1904.

Pregătirea Balului de Crăciun de la Palatul Regal

În paralel cu actele de caritate erau pregătite ceremonii grandioase, organizate la Palatul Regal din București, cât și pe Calea Victoriei. Momentul era rezervat oficialilor, ofițerilor căsătoriți și angajaților curții regale. Erau ținute discursuri, se anunțau ridicările în rang, se ofereau distincții, iar la final erau întâmpinate grupurile de colindători.

Toți cei patru suverani ai României au respectat tradiția primului pom de Crăciun, organizat la Palatul Regal. Pregătirile pentru Crăciun aveau loc cu două săptămâni mai devreme. Toți angajații care deserveau familiei regale erau implicați în această forfotă. Bradul, adus de la Sinaia, trebuia să fie suficient de înalt ca să ajungă până la tavanul palatului regal. După aceea urma goana după vâsc – o altă tradiție importată de la Curtea Regală a Angliei, pe care regina Maria a adus-o și la noi. Toate încăperile din reședințele regale erau, astfel, decorate cu această plantă pentru a aduce noroc.

Vâscul era comandat special de la Iași și trebuia să ajungă la București concomitent cu bradul. Decorațiunile pentru pomul de Crăciun veneau din Germania, în cantități imense, pentru că „erau ieftine”.

Eugeniu Arthur Buhman (secretar personal al regelui Carol al II-lea, printre altele) scrie în memoriile sale „Patru decenii în serviciul Casei Regale a României”:

„La 24 Decembrie avea loc la Cotroceni serbarea pomului de Crăciun. Cu două săptămâni înainte începeau pregătirile de tot felul. Grădinarul de la Castelul Peleş trimitea un brad înalt şi frumos, pe alese, Beghenau, inspectorul silvic de pe domeniul de vânătoare al Principelui trimitea vânat, Brüning, administratorul moșiei Principelui, Poenii, de lângă lași, trimitea vâsc, din ordinul Principesei care ținea la tradiția englezească de a împodobi de Crăciun camerele cu vâsc. De la Nürnberg, din Germania se aduceau podoabe pentru pom. Erau cele mai frumoase pe care le-am văzut vreodată; soseau colete întregi pentru că erau ieftine de tot”.

Cadourile oferite de Crăciun la Palatul Regal

În timp ce  de pregătirile pentru organizarea serbării Pomului de Crăciun se ocupa personalul, de cadouri aveau grijă exclusiv membrii familiei regale. Fiecare dar oferit celor apropiați avea o semnificație anume, iar orice detaliu mic avea o simbolistică anume. Cadoul primit din mâna suveranului și monograma gravată/brodată transformau obiectul într-un simbol al grației regale.

Pentru cadourile doamnelor erau preferate broșele cu pietre prețioase, iar pentru domni, butonii sau acele de cravată, de asemenea, accesorizate cu perle sau rubine.

Secretarul personal al regelui Carol al II-lea susține în memoriile sale că, în ajun de Crăciun principii vizitau prăvăliile de pe Calea Victoriei din Bucurelti, mai ales pe bijutierul Joseph Resch. Casa lui crea decorații, bijuterii Art Deco cu diamante și perle, ceasuri Patek Philippe sau Movado gravate și prima coroană a reginei Maria, bazată pe schițele lui Nicolae Grigorescu.

Lucrările casei Resch decorau Palatul Peleș și le înmânau deseori ca daruri de Crăciun. Un alt furnizor pentru Casa Regală era magazinul O. H. Müller, activă tot pe Calea Victoriei, în perioada interbelică. Aceasta se specializa în argintărie, porțelanuri fine și obiecte de lux.

Casa Müller realiza cadouri festive personalizate, și anume: ornamente de masă, servicii de ceai cu monograme regale, bibelouri pentru brad, pe care regina Maria le comanda și le oferea ca daturi familiei și apropiaților. O parte dintre aceste piese le puteți vedea azi la Peleș și Cotroceni.

Oaspeții aveau o ierarhie imaginară, în funcție de cadourile primite

Invitații la curtea regală erau cei care cântăreau cel ami mult valoarea cadourilor. În funcție de ceea ce primeau în Ajunul Crăciunului din partea regelui, stabileau o ierarhie imaginară.

Bibliotecarul palatului, G.T. Kirileanu, redă în memoriile lui un dialog avut, la balul de Crăciun din 1914, cu unul dintre invitații dezamăgiți de cadoul pe care l-a primit de la regele Ferdinand. Era mult sub valoarea celor primite de la Carol I.

„Dl. Butculescu zice că am căzut mai jos decât sub regele Carol, deoarece lui i-a dat o statuie de vreo 100-150 lei și un ac de cravată tot cam pe atâta, pe când sub regele Carol căpăta mobile de peste 500 lei. Eu am primit un pocal de ou de struț și un ac de cravată”, scria Kirileanu.

Un alt episod este descris de Zoe Cămărășescu, fiica doamnei de onoare a reginei Elisabeta, Zoe Bengescu, în „Amintiri”:

„În seara Crăciunului mama se ducea la Cotroceni, cu regele, regina și toată Curtea care-și primea în seara aceea darurile regale. Așteptam cu nerăbdare întoarcerea ei, ca să ne povestească ce jucării au primit prinții cei mici și ce daruri au primit ea și ceilalți invitați. Darul ei era întotdeauna o bijuterie mai puțin importantă decât aceea a doamnei Mavrogheni (n.r. – Olga Mavrogeni, născută Catargi, a fost Mare Doamnă de Onoare a Reginei Elisabeta a României, timp de 34 de ani) fiindcă, de Crăciun, îi plătea regele și chiria. În fiecare an se gândea cu strângere de inimă oare nu i-o suprima acel surplus monsieur Basset (n.r. – Louis Basset a fost administrator al bunurilor regale și executor testamentar al regelui Carol I)?”.

Exista, totuși, o explicație mult mai bună despre diferența de valoare a cadourilor oferite de Carol I, comparativ cu succesorii lui. În primii ani de monarhie erau mult mai puțini invitați la balul de Crăciun. Suveranul își permitea să ofere daruri scumpe, tablouri de valoare, servicii de masă din argint pentru 12 persoane, covoare și obiecte de mobilier.

De aceea, cadourile de Crăciun au devenit simbolice, asta dacă putem aprecia în felul acesta bijuteriile cu safire.