Crește TVA sau scad cheltuielile? De ce guvernul Bolojan e prins între promisiuni și realitate
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/09/INSTANT_GUVERN_CONF_BOLOJAN_007_INQUAM_Photos_Octav_Ganea-scaled.jpg)
Premierul Ilie Bolojan a transmis un avertisment ferm: dacă nu scad cheltuielile statului, TVA va crește la 23–24%. Mesajul este unul cu impact direct asupra populației, pentru că TVA afectează prețurile la toate bunurile și serviciile. Însă, în loc să vedem o ajustare în jos a cheltuielilor, primele două luni de guvernare arată o realitate diferită: cheltuielile au crescut, nu au scăzut.
Cea mai vizibilă creștere a fost în zona de bunuri și servicii, unde în luna august statul a cheltuit cu 25% mai mult decât în aceeași lună a anului trecut și cu 17% mai mult decât în iulie 2025. Acest trend sugerează că, în loc de consolidare fiscală, are loc o expansiune a cheltuielilor curente, ceea ce ridică semne de întrebare asupra coerenței politicii economice.
Cheltuielile nu „cresc de la sine”
Bugetul nu este un fenomen natural, ci o expresie a deciziilor politice. Atunci când anumite cheltuieli cresc, asta reflectă priorități și opțiuni asumate de guvern.
Exemplele recente confirmă această idee:
-
Subvenția pentru partide a fost majorată, deși opinia publică se aștepta la austeritate în această zonă.
-
Schemele de sprijin pentru companii au continuat, cu alocări de peste 160 de milioane de lei pentru doar două firme – o sumă semnificativă într-o perioadă de presiuni bugetare.
-
Pensiile speciale au rămas, în proporție de 93%, neatinse, în ciuda promisiunilor repetate de reformă.
Aceste decizii arată că, de fapt, guvernul a ales să protejeze anumite categorii de interese, ceea ce explică de ce cheltuielile statului nu dau semne de scădere.
TVA mai mare: soluție sau risc?
Creșterea TVA este, din punct de vedere tehnic, o soluție rapidă pentru a aduce mai mulți bani la buget. Însă consecințele pentru economie și populație sunt importante:
-
Inflația va fi primul efect vizibil, pentru că majorarea TVA se reflectă imediat în prețurile de consum.
-
Scăderea consumului intern este inevitabilă, într-o economie în care peste 60% din PIB este bazat pe consum.
-
Povara asupra veniturilor mici va fi disproporționat de mare, pentru că TVA este un impozit indirect, plătit de toți în aceeași măsură, indiferent de venit.
Astfel, creșterea TVA riscă să devină o „taxă pe ineficiența statului”, adică cetățenii să plătească pentru faptul că guvernul nu a reușit să reducă cheltuielile prin reforme structurale.
Credibilitatea guvernului
Un alt efect important al acestei situații este cel de credibilitate politică și economică. Premierul vorbește despre disciplină bugetară, dar cifrele oficiale arată creșteri consistente de cheltuieli. Această disonanță slăbește încrederea publicului și a mediului de afaceri în capacitatea guvernului de a-și respecta angajamentele.
Pe plan extern, România este deja monitorizată atent de Comisia Europeană în cadrul procedurii de deficit excesiv. Orice semnal că guvernul nu are un plan coerent între ce declară și ce face riscă să ducă la pierderea credibilității în fața partenerilor internaționali și a investitorilor.
Trei scenarii posibile
-
TVA crește la 23–24% – statul adună venituri suplimentare, dar cetățenii și firmele suportă costul. Prețurile cresc, consumul scade, iar inflația reapare.
-
Guvernul taie cheltuieli – scenariul cel mai dificil politic, pentru că ar presupune reforme curajoase: reducerea aparatului administrativ, limitarea subvențiilor și o reformă reală a pensiilor speciale. Ar fi însă singurul pas către o consolidare fiscală durabilă.
-
Cheltuielile continuă să crească – deficitul bugetar explodează, România riscă sancțiuni europene, pierderea unor fonduri și costuri mai mari de finanțare pe piețele internaționale.
România se află într-o situație critică. Fie guvernul își asumă decizii dure, dar necesare, de reducere a cheltuielilor, fie povara va fi transferată pe umerii populației prin creșterea TVA. În ambele cazuri, prețul politic și social va fi ridicat, dar singura variantă sustenabilă pe termen lung rămâne reforma reală a statului.