Cristian Socol avertizează: refuzul lui Bolojan de a majora salariul minim ar arunca în sărăcie sute de mii de români
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/08/cristian_socol_29118100_58753800.jpg)
Economistul Cristian Socol lansează un avertisment dur la adresa premierului Ilie Bolojan, după ce acesta a declarat că nu intenționează să majoreze salariul minim începând cu 2026. Într-o analiză publicată pentru Mediafax, profesorul universitar susține că o astfel de decizie ar condamna peste 838.000 de lucrători români la sărăcie, contrar tendinței din Uniunea Europeană, unde toate statele membre vor crește salariul minim anul viitor.
România, singura țară din UE care ar îngheța salariul minim
Potrivit lui Socol, o eventuală blocare a creșterii salariului minim ar izola România la nivel european și ar periclita angajamentele asumate prin PNRR, care prevăd menținerea unui salariu minim adecvat. „Pare că ideologia învinge rațiunea argumentelor economice. Se impun politici fără o analiză de impact bazată pe date reale, în timp ce povara austerității este pusă exclusiv pe umerii celor cu venituri mici”, a afirmat economistul.
România are în prezent al patrulea cel mai mic salariu minim brut din UE și o pondere dublă a salariaților cu venituri reduse față de media europeană. Costul orar al forței de muncă rămâne la doar 37% din media Uniunii, iar rata sărăciei în muncă este printre cele mai ridicate din blocul comunitar. În același timp, productivitatea muncii a crescut cu 35% în ultimii zece ani, iar în 2025 România a avut a doua cea mai mare creștere a eficienței muncii din UE, după Irlanda. La productivitatea muncii pe oră lucrată, România se află la 74% din media UE27, avem cel mai mare diferențial între productivitatea muncii pe oră lucrată și costul orar al forței de muncă față de media UE27.
„Mărirea salariului minim la 4.590 de lei din 1 ianuarie 2026 s-ar înscrie perfect în tendința europeană și ar reflecta realitatea economică a ultimilor ani”, subliniază Socol, conform Mediafax.
Europa crește veniturile de bază, România riscă stagnarea
Economistul amintește că în toate economiile majore din UE salariul minim va fi majorat anul viitor, pentru a proteja lucrătorii de efectele inflației și pentru a menține echilibrul social.
- Germania – salariul minim urmează să crească la 13,9 euro pe oră (2.343 euro/lună), o creștere de peste 8% față de nivelul actual;
- Franța – menține un mecanism automat de indexare, cu o creștere estimată la 1.900 euro în 2026;
- Spania – va continua ajustarea spre 60% din salariul median, cu un salariu minim estimat între 1.430 și 1.450 euro;
- Polonia – propune o creștere de 5%, până la 1.155 euro, după o dublare în ultimii zece ani;
- Ungaria – estimează o creștere de 10%, la 800 euro, conform acordului pe trei ani semnat în 2024.
Tendințe similare se observă și în Cehia, Slovacia, Bulgaria și Lituania, unde majorările depășesc 10% în unele cazuri. În toate aceste țări, salariul minim se apropie de pragul de 50–60% din salariul mediu, în acord cu recomandările Uniunii Europene.
„Românii nu trebuie pedepsiți pentru că muncesc”
Socol avertizează că refuzul Guvernului de a ajusta salariul minim ar submina nu doar veniturile lucrătorilor, ci și stabilitatea economică. „România riscă să devină un caz izolat, în care creșterea productivității este deconectată de creșterea veniturilor. În lipsa unei politici salariale coerente, vom accentua exodul forței de muncă și vom adânci inegalitățile sociale”, a spus economistul.
Acesta mai subliniază că argumentele potrivit cărora majorarea salariului minim ar duce la șomaj sunt „mituri economice demontate de realitate”. În ultimele două decenii, nicio țară europeană care a crescut semnificativ salariul minim nu a înregistrat o creștere relevantă a șomajului, nici măcar în sectoarele cu marje reduse, precum HoReCa sau construcțiile.
Lecția Europei: creșteri salariale fără pierderi economice majore
Analiza profesorului Socol arată că toate statele europene cu salariu minim legal au adoptat politici de protejare a lucrătorilor vulnerabili și de adaptare la costurile vieții. În multe cazuri, aceste majorări au stimulat consumul intern și au contribuit la reducerea decalajelor sociale.
„Experiența ultimilor ani demonstrează că majorările consistente ale salariului minim sunt posibile fără efecte economice adverse majore. Dimpotrivă, ele aduc beneficii sociale și economice, reducând inegalitatea și creând o bază fiscală mai stabilă”, a concluzionat Socol.