Criză de personal în România. Guvernul forțează creșterea vârstei de pensionare

Premierul Ilie Bolojan a declarat marți seară, după ședința Executivului, că România se confruntă cu o problemă demografică majoră, care pune presiune pe sistemul public de pensii și pe funcționarea unor domenii esențiale. În acest context, șeful Guvernului susține că este necesară creșterea vârstei de pensionare, inclusiv pentru categoriile care beneficiază în prezent de pensionare anticipată.

Jaloanele PNRR și sustenabilitatea sistemului

Premierul a explicat că una dintre prioritățile Guvernului rămâne respectarea angajamentelor asumate prin PNRR și menținerea jaloanelor deja atinse.

Ilie Bolojan a arătat că Executivul urmărește să recupereze întârzierile acolo unde există neconformități și să evite redeschiderea jaloanelor deja îndeplinite, în urma eventualelor modificări legislative.

„În toate acţiunile pe care le derulează Guvernul, ţinta noastră este să atingem jaloanele care sunt în momentul de faţă nerespectate, iar cele care sunt respectate, prin modificările care se fac, să nu ducă la redeschiderea acestora”, a declarat Ilie Bolojan.

18:18 • POLITICĂ

CES respinge reforma administrației. Aviz negativ pentru OUG promovată de Guvern

18:03 • POLITICĂ

Nicușor Dan și Ilie Bolojan, discuție la Cotroceni. România ar putea accesa 20 de miliarde de euro prin

Premierul a subliniat că absorbția fondurilor europene depinde direct de îndeplinirea acestor condiționalități.

Creșterea vârstei de pensionare, „fondul problemei”

Referindu-se la angajații din domeniile Apărare și Ordine Publică, premierul a arătat că discuția are două componente, una dintre ele fiind legată de vârsta de pensionare.

El a afirmat că România nu își mai permite pensionări la vârste de sub 50 de ani și că este necesară o schimbare pentru toate categoriile care beneficiază de pensionare anticipată.

„Primul este legat de necesitatea de a creşte vârsta de pensionare pentru toate categoriile de angajaţi din România care beneficiază într-o formulă sau alta de pensionare anticipată. Şi am mai spus şi spun, ţara noastră nu îşi mai permite să pensioneze oameni la 48, 49, 51, 52 de ani. Acesta este adevărul”, a afirmat premierul.

Premierul a declarat că este necesară creșterea vârstei de pensionare, subliniind că aceasta reprezintă fondul problemei. Bolojan a precizat că ministerele responsabile vor veni cu propuneri concrete în acest sens și a explicat că, la fel ca în cazul magistraților, va exista o perioadă tranzitorie pentru persoanele care îndeplinesc deja condițiile de pensionare.

Potrivit prim-ministrului, acestea vor putea opta pentru pensionarea în baza actualei legislații, fără a fi afectate de noile prevederi, care se vor aplica doar pentru viitor.

„Trebuie să creştem vârsta de pensionare. Acesta este fondul problemei. Ministerele care sunt responsabile vor veni cu propunere în acest sens, iar, aşa cum s-a întâmplat şi la magistraţi, şi în aceste zone, pentru cei care astăzi îndeplinesc vârsta de pensionare, va fi o perioadă tranzitorie şi dânşii vor putea să opteze pentru pensionarea după actuala lege, fără să fie afectaţi de noile prevederi. Pentru că, aşa cum ştiţi, prevederile noi au acţiune doar pentru viitor”, a mai declarat Bolojan.

„Piramida este inversată în totalitate”

Premierul a invocat și evoluțiile demografice, susținând că noile generații sunt mult mai reduse numeric decât cele care ies din activitate.

El a explicat că, în lipsa unor măsuri, sistemele publice riscă să rămână fără personal suficient pentru a funcționa eficient.

„Noile generaţii sunt de trei ori mai mici decât cele care ies la pensie şi, practic, piramida este inversată în totalitate. Trebuie să luăm aceste măsuri, atât din punct de vedere al corectitudinii, al sustenabilităţii, dar şi pentru a avea nişte sisteme eficiente”, a declarat Ilie Bolojan.

În același timp, sindicaliștii din Apărare și Ordine Publică au protestat marți în București, nemulțumiți de intenția de majorare a vârstei de pensionare. Aceștia îl acuză pe premier că ar afecta capacitatea de apărare a țării și contestă direcția reformei anunțate de Guvern.