Criza din coșul de cumpărături. Specialist, despre cum pierdem controlul banilor și cum să ne protejăm finanțele

Într-un context economic tot mai tensionat, românii se confruntă cu efectele unor decizii luate în trecut și cu schimbări globale pe care mulți nu le înțeleg în profunzime, avertizează Alexandru Chirilă, expert financiar. Invitat în cadrul podcastului „Altceva, cu Adrian Artene”, acesta a precizat că România nu traversează o criză apocaliptică, dar cu siguranță una provocatoare, în care ne este tot mai greu să ne gestionăm corect banii.

Capitalismul și iluzia siguranței financiare

Potrivit lui Chirilă, capitalismul modern are la bază o regulă aparent simplă, dar cu efecte complexe: o inflație de aproximativ 2% pe an. Acesta este obiectivul oficial al băncilor centrale, iar ceea ce înseamnă concret pentru cetățeni este că banii păstrați „la saltea” pierd anual din valoare.

Expertul atrage atenția că majoritatea oamenilor ignoră acest aspect și uită să-și protejeze economiile prin investiții inteligente. În loc să plaseze banii în active a căror valoare crește în timp, cum ar fi acțiunile, fondurile mutuale sau imobiliarele, mulți aleg pasivitatea financiară sau investiții sub randamentul inflației, pierzând astfel bani fără să-și dea seama.

„Suntem într-un context provocator, nu apocaliptic, dar provocator. Trăim consecințele unor decizii luate acum ani de zile. Și trăim consecințele unei lumi pe care o înțelegem mult prea puțin”, spune Chirilă.

12:44, 06.06.2025 • Sănătate

Specialiștii trag un semnal de alarmă. „Ne aflăm într-o criză de sănătate mintală și într-o criză de sănătate mintală maternă”

14:14, 05.06.2025 • ACTUALITATE

Casa de Pensii, precizări de ultimă oră despre „mica recalculare“: „Sunt bani!“

Primele semne ale crizei vin din obiceiurile zilnice

Semnalele unei crize economice nu sunt întotdeauna evidente, dar pot fi observate în comportamentele cotidiene, spune Chirilă. Printre acestea, el amintește:

• reducerea consumului în restaurante;

• alegerea unor produse mai ieftine în detrimentul celor de calitate;

• renunțarea la cafeaua din oraș;

• înlocuirea alimentelor premium cu alternative low-cost (margarina în loc de unt, parizer în loc de salam de Sibiu).

Toate aceste gesturi mici pot indica o realitate financiară tot mai apăsătoare: scăderea veniturilor reale sau nesiguranța locului de muncă.

Ce indicatori economici ar trebui să urmărim

Chirilă spune că patru piloni fundamentează sănătatea economică a unei țări:

1. PIB-ul – dacă începe să scadă, economia dă semne de slăbiciune.

2. Consumul – dacă oamenii cumpără mai puțin, înseamnă că au mai puțin de cheltuit sau se tem de viitor.

3. Rata șomajului – o creștere indică probleme pe piața muncii.

4. Inflația – dacă depășește pragul de 2%, puterea de cumpărare scade considerabil.

El oferă exemplul pieței din Statele Unite, unde investitorii monitorizează consumul în restaurante ca un barometru al încrederii populației în stabilitatea financiară.

„Vorbim de PIB, consum, rata șomajului și inflație. În momentul în care PIB-ul începe să scadă, în momentul în care rata șomajului începe să crească, în momentul în care consumul începe să scadă, sunt semnalele unei crize.

Eu urmăresc indicatoria consumului în restaurantele din Statele Unite, unde investim în general în momentul ăsta. În momentul în care cetățeanul începe să nu mai consume la restaurant cafea, alcool, mâncare, începe să gătească mai mult acasă, începe să devină preocupat de securitatea zilei de mâine.

Asta înseamnă că la locul de muncă probabil nu mai vede aceiași colegi, unii dintre ei au fost dați afară, pe partea cealaltă există posibilitatea ca veniturile lor să fie scăzut. Semnele sunt în general prin schimbarea unor comportamente în viața de zi cu zi”, explică expertul financiar.

Când pierdem controlul banilor

Un alt pericol identificat de expert este lipsa unei strategii financiare pe termen lung. Românii, spune el, se grăbesc adesea să contracteze credite pe 30 de ani pentru locuințe, asumându-și că veniturile le vor permite să plătească ratele pe termen lung. Însă realitatea economică este instabilă, iar pe măsură ce veniturile cresc, cresc și cheltuielile – un mecanism psihologic care ne face să pierdem controlul banilor.

„În loc să ne construim averea pas cu pas, ne mulțumim să consumăm pe termen scurt, fără să ne gândim cum vom sta financiar peste 10 sau 20 de ani”, subliniază Chirilă. Iar atunci când apar dificultăți, soluția devine adesea căutarea unui al doilea loc de muncă — livrări prin aplicații, servicii de transport sau activități ocazionale.

Pentru a ne proteja economiile și viitorul financiar, Alexandru Chirilă recomandă:

• Investiții constante în active care pot crește în valoare în timp, precum imobiliarele, acțiunile sau chiar educația personală.

• Monitorizarea indicatorilor economici, pentru a anticipa corect mișcările pieței.

• Limitarea consumului inutil și a achizițiilor impulsive.

• Planificarea financiară realistă, care să țină cont de riscuri, dar și de oportunități.

„Bineînțeles că discutăm despre niște comportamente care de-a lungul anilor au dus la niște rezultate poaste. Vorbim despre oameni care își caută deja al doilea loc de muncă. Există oameni care fac, nu știu dacă putem da nume de diverse servicii, Uber, Taz, Bolt mai recent. Adică există oameni care caută deja veniturile. Tot ce trăim astăzi sunt niște consecințe ale unor decizii luate în ultimii ani de zile.

Din păcate, nu înțelegem modul în care ar trebui să ne construim avere și principalul reflex pe care cetățeanul român îl are este ca odată ce reușește să aibă niște venituri, să se înhame la un credit de 30 de ani pentru un apartament. Creditul ăsta pe 30 de ani pleacă de la primisa securității veniturilor pe perioada acelor 30 de ani.

Problema apare că creierul nostru se joacă cu noi. În momentul în care veniturile încep să crească, din păcate și nevoile și dorințele noastre încep să crească. Din păcate pierdem controlul banilor uitând de a avea o strategie pe termen lung în managementul lor”; mai spune expertul.