Criza din Golf lovește fermele din România: laptele se scumpește, iar fermierii nu mai fac faţă

Creșterea tensiunilor din zona Golfului începe să producă efecte vizibile și în economia locală, iar agricultura românească nu face excepție. Sectorul producției de lapte traversează o perioadă dificilă, marcată de costuri tot mai mari și venituri în scădere, în timp ce tot mai mulți fermieri iau în calcul închiderea afacerilor. În paralel, consumatorii resimt deja impactul, prețul laptelui la raft fiind mai mare cu aproximativ 10%.

Costuri în creștere, profituri în scădere

Producătorii de lapte se confruntă cu o presiune financiară tot mai accentuată, determinată în principal de scumpirea îngrășămintelor și a combustibilului, în special a motorinei. Aceste creșteri au majorat semnificativ costurile de producție, fără ca prețurile de vânzare să țină pasul.

În aceste condiții, marjele de profit s-au redus drastic, ajungând în unele cazuri la doar câțiva bani pe litru. Pentru multe exploatații, în special cele de dimensiuni mici și medii, această situație face imposibilă susținerea activității pe termen lung.

Fermierii renunță după zeci de ani de muncă

Tot mai mulți producători decid să iasă din piață, după ani sau chiar decenii de activitate în zootehnie. Este cazul lui Ștefan, medic veterinar, care după 40 de ani de muncă și o fermă cu aproximativ 140 de animale, se gândește să renunțe.

10:33, 25.03.2026 • ECONOMIE

Factura de la pompă se mută în farfurie: Coșul alimentar, cu 400 de lei mai scump din cauza motorinei

13:26, 22.03.2026 • Internațional

„Miza este enormă”: cum ar putea un război prelungit în Iran să șocheze economia globală

Acesta explică faptul că, în actualele condiții, continuarea activității ar însemna acumularea unor datorii importante, fără garanția unui profit. În opinia sa, modelul actual favorizează fermele foarte mari, unde eficiența economică poate fi atinsă la efective de mii de animale.

Fenomenul nu este izolat. În județul Satu Mare, cel puțin 12 fermieri au renunțat deja la activitate, în principal din cauza scăderii prețului laptelui sub costul de producție.

Tinerii fermieri nu mai văd un viitor în domeniu

Situația afectează și noua generație de fermieri, care întâmpină dificultăți în a menține afacerile începute sau preluate de la familie. Lipsa predictibilității și presiunea costurilor îi determină pe mulți să își pună sub semnul întrebării viitorul în acest sector.

Un tânăr fermier, implicat în activitatea zootehnică încă din adolescență, spune că prețul estimat al laptelui, de aproximativ 1,40 lei pe litru, nu acoperă costurile reale de producție, evaluate la peste 2 lei pe litru.

Această diferență face ca activitatea să fie nesustenabilă, indiferent de nivelul de performanță al fermei, în condițiile în care cheltuielile rămân ridicate.

Credite greu de susținut și acces limitat la finanțare

În spatele multor ferme se află investiții semnificative, realizate în mare parte prin credite bancare. În actualul context, rambursarea acestora devine tot mai dificilă.

Fermierii spun că fluctuațiile de preț și instabilitatea pieței îi împiedică să își planifice activitatea pe termen lung. În lipsa unor volume mari de producție, veniturile nu sunt suficiente pentru a acoperi costurile cu angajații, utilitățile și ratele la bancă.

Accesul la finanțare este, de asemenea, mai dificil, ceea ce limitează posibilitatea de modernizare sau extindere a fermelor.

Blocajele externe afectează piața internă

Criza este amplificată de contextul internațional, în special de tensiunile din zona Strâmtorii Ormuz, care au afectat fluxurile comerciale către statele din Golf.

O parte importantă din producția de lactate a Europei era destinată acestor piețe, iar blocajele au dus la acumularea unor cantități mari de produse în interiorul Uniunii Europene.

Acest surplus pune presiune pe prețuri și determină procesatorii să reducă volumele de achiziție. În consecință, fermierii sunt nevoiți să accepte contracte pentru cantități mai mici decât în anii anteriori.

Un reprezentant al sectorului arată că, deși producția a rămas la același nivel, contractele noi au fost semnate pentru doar 70% din cantitatea livrată anterior, ceea ce afectează direct veniturile producătorilor.

România, în urmă la procesare

Problemele structurale ale sectorului agravează situația. România nu dispune de suficiente capacități de procesare, în special în ceea ce privește producția de lapte praf.

Spre deosebire de alte state din regiune, care au investit în acest domeniu și reușesc să valorifice surplusul de producție, România rămâne dependentă de piața internă și de cererea imediată.

Polonia se numără printre liderii Uniunii Europene în procesarea laptelui, în timp ce alte țări precum Bulgaria sau Republica Moldova au dezvoltat, la rândul lor, capacități de procesare care le oferă mai multă flexibilitate în perioade de criză.