Criză fără precedent în Franţa. Noul premier şi-a dat demisia după nici o lună de la numire

Criza politică din Franţa se adănceşte. Președintele francez Emmanuel Macron a acceptat luni dimineața demisia premierului Sébastien Lecornu. Acesta fusese numit în funcție pe 9 septembrie și prezentase cu doar o zi înainte noul său cabinet. Decizia neașteptată a lui Lecornu, la doar 14 ore după învestirea miniștrilor săi, a stârnit valuri de șoc în Franța și a fost descrisă de agenția Reuters drept un episod fără precedent în politica recentă a țării.

Componenţa Guvernului a stârnit nemulţumiri

Noua componență a guvernului, anunțată duminică, a provocat nemulțumiri atât în rândul aliaților, cât și al opoziției. Criticii au acuzat că guvernul este fie prea orientat spre dreapta, fie insuficient de dreapta, ridicând semne de întrebare cu privire la stabilitatea viitorului cabinet.

Lecornu, în vârstă de 39 de ani și apropiat al lui Macron, a depus demisia personal președintelui, într-un gest confirmat printr-un comunicat laconic al Palatului Elysee.

„Domnul Sébastien Lecornu a prezentat demisia guvernului său președintelui Republicii, care a acceptat-o”, se arată în informare.

23:16, 01.10.2025 • ECONOMIE

Forțele speciale franceze au sechestrat un petrolier suspect lângă coastele Franței: este „parte din flota din umbră a Rusiei”

18:32, 29.09.2025 • ECONOMIE

„Soluția franceză” pentru plata datoriilor divizează politica și afacerile

Cabinetul prezentat de Lecornu era format din 18 miniștri, dintre care 11 și-au păstrat funcțiile anterioare. Printre aceștia se numără Bruno Retailleau (interne) și Jean-Noël Barrot (externe), în timp ce fostul ministru al finanțelor, Bruno Le Maire, a revenit în Executiv ca ministru al apărării.

Criza politică franceză, amplificată de demisia premierului Lecornu, riscă acum să-l forțeze pe președintele Emmanuel Macron să caute o nouă formulă de guvernare sau chiar să ia în calcul dizolvarea Adunării Naționale, așa cum i-a cerut deja Jordan Bardella, liderul extremei drepte.

Se cer alegeri anticipate

Rassemblement National (RN), partidul de extremă dreaptă aflat în fruntea sondajelor, a cerut imediat organizarea de alegeri parlamentare anticipate. Liderul RN, Jordan Bardella, a declarat că nu poate exista o revenire la stabilitate fără o revenire la urne și dizolvarea Adunării Naționale.

Demisia lui Lecornu accentuează fragmentarea politică deja existentă, într-o Franță în care niciun grup parlamentar nu deține majoritatea absolută, iar politica devine tot mai instabilă după realegerea lui Macron în 2022.

Aceasta este a cincea schimbare a prim-ministrului în doar doi ani, ceea ce reflectă dificultățile președintelui francez de a găsi un echilibru politic durabil într-un parlament fragmentat. Decizia de anul trecut a lui Macron de a convoca alegeri anticipate a agravat situația, ducând la o Adunare Națională și mai divizată.

Impact economic imediat

Demisia rapidă a lui Lecornu a avut și efecte imediate asupra piețelor financiare. Indicele bursier CAC 40 din Paris a scăzut cu 1,5%, înregistrând cea mai slabă performanță din Europa. Sectorul bancar a fost cel mai afectat, acțiunile BNP Paribas, Societe Generale și Credit Agricole înregistrând pierderi semnificative. Moneda euro a înregistrat, de asemenea, o depreciere bruscă, reflectând incertitudinea politică din Franța.

Politica franceză se află într-o perioadă de instabilitate accentuată, cu guverne care se schimbă frecvent și cu lipsa unui partid sau alianțe care să controleze majoritatea parlamentară. Nemulțumirile publice față de noua componență a guvernului Lecornu au ilustrat dificultatea președintelui Macron de a construi o coaliție capabilă să asigure stabilitate, în timp ce opoziția, dar și partenerii politici, manifestă reacții tot mai dure.

Lecornu urma să aibă prima reuniune a cabinetului luni după-amiază, însă tensiunile și presiunile politice intense au dus la demisia sa rapidă, consolidând percepția unei crize profunde în Franța.