Criza bancară a trecut Oceanul! Acțiunile Credit Suisse s-au prăbușit! A intervenit Banca Elveției

Banca unora dintre cei mai bogați investitori din lume este salvată, pentru moment, de o injecție de capital din partea Băncii Centrale a Elveției.

Credit Suisse, a doua cea mai mare instituţie de credit a Elveţiei, pare să fie victima crizei bancare: acţiunile s-au prăbuşit miercuri cu 30%, iar banca a cerut ajutor de urgenţă din partea Băncii Naţionale a Elveţiei, scrie publicaţia britanică Financial Times.

Această lichiditate suplimentară va sprijini banca în luarea „pașilor necesari pentru a crea o bancă mai simplă și mai concentrată, construită în jurul nevoilor clienților”, se arată în comunicatul Credit Suisse. Este vorba despre un plan de de restructurare radicală care presupune reducerea a 9.000 de locuri de muncă, separarea băncii sale de investiții și concentrarea pe gestionarea averilor. Banca a precizat că face, de asemenea, oferte de răscumpărare pentru datorii în valoare de aproximativ 3 miliarde de dolari.

Cauzele prăbușirii

Jurnaliştii susțin că scăderile abrupte ale preţului acţiunilor Credit Suisse au venit în urma prăbuşirii Silicon Valley Bank din SUA şi după ce preşedintele Băncii Naţionale Saudite, care a cumpărat anul trecut o participaţie de 10% din Credit Suisse, a exclus posibilitatea de a mai oferi asistenţă financiară creditorului elveţian.

Banca a fost zguduită de o serie de scandaluri în ultimii ani, inclusiv de cea mai mare pierdere de tranzacţionare din istoria sa de 167 de ani, în urma imploziei Archegos Capital şi de închiderea prejudiciabilă a fondurilor de investiţii în valoare de 10 miliarde de dolari legate de firma financiară Greensill, care s-a prăbuşit.

Clienții Credit Suisse – în principal clienți bogați și întreprinderi, mai degrabă decât oameni obișnuiți – au retras bani de la bancă de luni de zile, ceea ce a dus la ieșiri de numerar de peste 111 miliarde de franci elvețieni la sfârșitul anului trecut.

Credit Suisse este al 17-lea creditor din Europa, după active, este mult mai mare decât SVB și este considerat de importanță sistemică pentru sistemul financiar mondial. În cele din urmă, o intervenție a fost necesară.

Acţiunile sale au închis miercuri în scădere cu 24%, în timp ce capitalizarea sa de piaţă a coborât sub 7 miliarde de franci elveţieni (7,6 miliarde de dolari), în condiţiile în care banca a strâns capital de 4 miliarde de franci elveţieni în urmă cu doar câteva luni. Acţiunile au scăzut cu 39% în acest an şi cu 85% în ultimii doi ani.

„Pare inevitabil ca Banca Naţională a Elveţiei să fie nevoită să intervină şi să ofere un colac de salvare”, a declarat Octavio Marenzi, analist la Opimas. „Banca Naţională Elveţiană şi guvernul elveţian sunt pe deplin conştienţi de faptul că falimentul Credit Suisse sau chiar orice pierderi ale deţinătorilor de depozite ar distruge reputaţia Elveţiei ca centru financiar”.

Kiyosaki a prevăzut căderea Credit Suisse

„Cred că următoarea bancă care va dispărea este Credit Suisse, deoarece piaţa de obligaţiuni se prăbuşeşte”, a spus Kiyosaki luni, 13 martie, în timpul unui interviu acordat Fox Business.

Kiyosaki, în vârstă de 75 de ani, este cunoscut pentru că a prezis căderea Lehman Brothers în 2008 şi identifica semnale de alarmă similare la SVB, înainte de închiderea acesteia, şi la Credit Suisse acum. Kiyosaki crede că dispariţia SVB s-a întâmplat în principal din cauza unei alocări deficitare a activelor şi a lipsei supravegherii de reglementare – la fel ca Lehman Brothers acum 15 ani. Intervenţia ulterioară a guvernului nu va face decât să agraveze problema şi, în cele din urmă, să afecteze contribuabilii, prezice el.

Expunerea la piaţa de obligaţiuni şi un istoric recent de pierderi

Credit Suisse are o expunere ridicată la activele de obligaţiuni, a menţionat Kiyosaki. Şi asta nu arată bine pe lângă şirul deja lung de pierderi şi scandaluri ale băncii elveţiene din ultimii ani.

În urma comentariilor sale, Credit Suisse a declarat marţi, 14 martie că a pierdut 8 miliarde de dolari anul trecut din cauza unui val de retrageri ale clienţilor. Raportul privind veniturile a stârnit, de asemenea, semnale alarmante cu privire la integritatea financiară a băncii. Credit Suisse trebuia iniţial să raporteze veniturile din 2022 pe 9 martie, dar o scrisoare de ultim moment din partea Comisiei pentru Valori Mobiliare şi Burse care a cerut băncii să-şi revizuiască situaţiile financiare a întârziat data raportării.

În raportul său anual, banca elveţiană a declarat că managementul său intern asupra raportării financiare nu a fost eficient, deoarece nu a reuşit să identifice în mod adecvat riscurile potenţiale pentru situaţiile financiare. Acţiunile sale au scăzut cu 2% după publicarea veniturilor. Stocurile sale au scăzut cu 67% în ultimul an.

Pentru a calma investitorii îngrijoraţi de impactul SVB, directorul general al Credit Suisse, Ulrich Körner, a declarat pentru Bloomberg că SVB este „oarecum o problemă izolată”, iar banca urmează „standarde semnificativ diferite şi mai înalte când vine vorba de finanţare prin capitaluri proprii, lichiditate şi aşa mai departe”.

Scandalurile prin care a trecut Credit Suisse Bank

În vara anului 2022, Credit Suisse Bank şi un fost angajat au fost găsiţi vinovaţi de Curtea Penală Federală din Elveţia pentru că nu au împiedicat spălarea de bani. În proces au fost încluse mărturii despre crime şi bani băgaţi în valize, şi a fost văzut ca un test pentru procurori pentru adoptarea unor măsuri mai dure împotriva băncilor din Elveţia.

Mai exact, banca şi fostul ei angajat au fost găsiţi vinovaţi pentru că nu au luat suficiente măsuri pentru împiedicarea unei presupuse bande de traficanţi de cocaină din Bulgaria pentru a spăla bani prin intermediul Credit Suisse, în perioada 2004-2008. Se pare că fostul manager pentru relaţii a ajutat la ascunderea originii banilor pentru clienţi prin tranzacţii de 146 milioane de franci elveţieni, inclusiv 43 de milioane de franci în numerar.

În februarie 2022, banca a fost acuzată că are 18.000 de conturi ale unor străini care şi-au ascuns banii în Elveţia. Printre cei care deţineau aceste conturi s-ar fi numărat politicieni corupţi, criminali, spioni, dictatori şi alte personaje dubioase.

Spre exemplu, unul dintre clienţii Credit Suisse ar fi familia unui şef egiptean de informaţii care a supravegheat torturarea suspecţilor de terorist pentru CIA, dar şi un italian care ar fi spălat fonduri pentru Ndrangheta.

În 1999, banca a fost acuzată de Japonia că a împiedicat Fiscul să facă o investigaţie a activităţilor care au ajutat clienţii să evite taxele. În Japonia, băncii i-a fost retrasă licenţa de funcţionare. În 2009, Credit Suisse a făcut o înţelegere cu Departamentul de Justiţie al SUA şi a plătit 536 milioane de dolari, în urma unui dosar de încălcări ale sancţiunilor impuse Iranului şi Sudanului între 1995 şi 2007.

Legăturile Credit Suisse cu România

Credit Suisse nu are operațiuni în România, conform BNR. În urmă cu câțiva ani a existat o tentativă de implicare, soldată cu un dosar penal. A fost vorba de Vadim Benyatov Don, fost bancher la Credit Suisse, care a fost condamnat definitiv în țara noastră la 4 ani și jumătate de închisoare în dosarul privatizărilor strategice (dar a plecat din țară înainte să execute pedeapsa).

Benyatov conducea divizia dedicată piețelor europene emergente, printre care și România. Condamnat pentru spionaj – practic, ar fi obținut informații secrete legate de privatizarea unor companii energetice de stat – Benyatov a dat recent în judecată Credit Suisse. Fostul bancher afirma că își făcea doar jobul și a cerut daune de 66 de milioane de lire sterline, însă fără succes.

În același dosar au fost condamnați și foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy.

Acuzaţiile se refereau la privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova aflate în portofoliul Ministerului Economiei, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii SA. De asemenea, era vorba și despre adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română și selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la Romtelecom. Dosarul a fost deschis în 2009, iar decizia definitivă a fost dată abia în 2015.