Criza invizibilă a României: mediu sufocat și resurse pe cale de dispariție – concluziile unui raport dur

România se află într-un moment critic al dezvoltării durabile. Raportul „Starea mediului în Europa 2025”, publicat de Agenția Europeană pentru Mediu (AEM), oferă o imagine complexă asupra progreselor, dar și a vulnerabilităților care pot afecta tranziția către un model economic și ecologic durabil. Deși țara a adoptat politici și strategii pentru reducerea emisiilor și protecția mediului, analiza indicatorilor relevă probleme serioase care necesită atenție imediată.

România respiră pericol: aer toxic, ape secate și ecosisteme în colaps

Calitatea aerului și poluarea urbană

În orașele mari din România, precum București, Iași, Cluj-Napoca sau Timișoara, calitatea aerului rămâne o problemă gravă de sănătate publică. Nivelurile de particule în suspensie (PM10 și PM2,5) și dioxid de azot (NO₂), provenite în principal din traficul rutier, centralele termice și industria urbană, depășesc frecvent limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.
Această expunere cronică crește riscurile de afecțiuni cardiovasculare și respiratorii, iar unele studii locale arată că mii de decese premature ar putea fi atribuite anual poluării. Deficiențele din acest domeniu indică necesitatea unor politici integrate, care să combine restricții privind emisiile industriale, modernizarea infrastructurii de transport și extinderea spațiilor verzi urbane. De asemenea, promovarea transportului public electric și a pistelor pentru biciclete devine esențială pentru reducerea dependenței de combustibili fosili în orașe.

Evenimente climatice extreme

Schimbările climatice afectează România prin intensificarea și frecvența evenimentelor meteorologice extreme. În 2023 au fost înregistrate 268 de astfel de fenomene, incluzând valuri de căldură prelungite, inundații, secete severe și furtuni violente. Impactul acestor evenimente nu se limitează la mediul natural; ele produc pierderi economice semnificative, afectând agricultura, infrastructura, transporturile și sectorul energetic.
De exemplu, inundațiile pot distruge culturi și drumuri, crescând costurile de reconstrucție și afectând producția de alimente, în timp ce valurile de căldură cresc consumul de energie pentru răcire, sporind riscul sărăciei energetice în rândul populației vulnerabile. Această situație evidențiază necesitatea unor strategii de adaptare mai robuste, inclusiv dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie, extinderea infrastructurii verzi și investiții în managementul riscurilor climatice.

Agricultura și biodiversitatea

Agricultura intensivă și practicile necontrolate de utilizare a terenurilor au generat presiuni majore asupra biodiversității. Fragmentarea habitatelor, defrișările necontrolate și pesticidele afectează ecosistemele forestiere, zonele umede și ecosistemele montane. Consecințele includ pierderea speciilor locale, degradarea solului și scăderea capacității ecosistemelor de a furniza servicii esențiale, cum ar fi reglarea apelor și sechestrarea carbonului.
Raportul AEM recomandă măsuri urgente, precum restaurarea terenurilor degradate, gestionarea durabilă a pădurilor și protejarea zonelor umede, pentru a limita pierderile biodiversității și pentru a crește reziliența ecosistemelor. De asemenea, promovarea agriculturii ecologice și a practicilor agricole sustenabile poate contribui la menținerea echilibrului între producția de alimente și protecția naturii.

Eficiența energetică și sărăcia energetică

Deși România a înregistrat progrese în adoptarea surselor regenerabile, eficiența energetică pe întregul lanț de producție și consum rămâne sub nivelul optim. Centralele vechi, pierderile în transportul energiei și lipsa investițiilor în modernizarea infrastructurii contribuie la ineficiență.
Sărăcia energetică afectează o parte semnificativă a populației, care nu are acces la încălzire sau răcire adecvată, mai ales în zonele rurale sau în locuințele cu eficiență energetică redusă. Sectorul industrial și transporturile necesită investiții majore pentru implementarea tehnologiilor mai eficiente, electrificarea transporturilor și reducerea dependenței de combustibili fosili.

Circularitate și gestionarea deșeurilor

Rata de circularitate a materialelor a crescut ușor de la 2019, dar România se află încă mult sub obiectivele europene. Gestionarea deșeurilor municipale și a ambalajelor reprezintă o provocare, cu riscul de a nu atinge țintele de reciclare stabilite pentru 2025. Sistemul de returnare a ambalajelor, deși promițător, trebuie extins la nivel național și combinat cu campanii de educație publică, pentru a transforma consumatorii în participanți activi la economia circulară.
Problemele din acest domeniu includ infrastructura insuficientă pentru colectare selectivă, lipsa stimulentelor pentru companii și consumatori și decalajul față de bunele practici europene.

Resursele de apă și sistemele hidrologice

Secetele prelungite și variabilitatea climatică afectează grav resursele de apă, amenințând agricultura, industria și aprovizionarea populației cu apă potabilă. În unele regiuni, nivelul apei subterane scade rapid, iar calitatea apei de suprafață este compromisă de poluare și eroziune.
Gestionarea durabilă a resurselor de apă este esențială pentru a preveni crize pe termen mediu și lung. Măsurile necesare includ modernizarea infrastructurii de irigații, protecția surselor de apă și dezvoltarea strategiilor de adaptare la secetă și la fenomenele meteorologice extreme.

Progrese și realizări

În ciuda acestor provocări, România a înregistrat progrese notabile în mai multe domenii:

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și tranziția energetică
România a adoptat strategii pe termen lung pentru reducerea emisiilor și atingerea neutralității climatice până în 2050. Planul Național Integrat Energie-Mediu (NECP 2021-2030) este în curs de actualizare pentru a se alinia cu obiectivele europene.

Protecția naturii și a resurselor
Țara deține acum 1.500 de arii protejate, reprezentând aproximativ un sfert din suprafața sa, în creștere semnificativă față de 30 în 1938. Calitatea apei de scăldat din aceste zone este evaluată în proporție de 70% ca „excelentă” și 30% ca „bună”, ceea ce reflectă o gestionare mai atentă a resurselor naturale.

Spații verzi urbane și infrastructură verde
Datele de teledetecție arată o creștere a suprafețelor verzi în orașele reședință de județ, contribuind la reducerea efectului de insulă de căldură urbană și la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.

Economia circulară
Implementarea sistemului de returnare a ambalajelor a permis colectarea și reciclarea a 3,36 miliarde de ambalaje în perioada 2023-2024, echivalentul a 231.300 de tone de materiale reciclate. Proiectul contribuie la reducerea importurilor de materii prime și la crearea unui model sustenabil de consum.

Sisteme de avertizare și adaptare
România a dezvoltat platforma RO-ADAPT și sistemul RO-ALERT, pentru a preveni efectele negative ale fenomenelor extreme asupra populației și infrastructurii. Aceste mecanisme sporesc reziliența comunităților în fața schimbărilor climatice și a altor situații de urgență.

Perspective socio-economice și educaționale

Raportul subliniază că tranziția către sustenabilitate implică și transformări sociale și economice:

• Dezvoltarea tehnologiilor curate și a infrastructurii verzi pentru creșterea competitivității economiei.

• Stimularea cercetării și inovării prin programe educaționale dedicate, inclusiv în universități și centre de excelență.

• Reducerea inegalităților sociale și fiscale, promovarea protecției sociale și a egalității de șanse.

• Promovarea achizițiilor publice sustenabile și a responsabilității companiilor privind raportarea activităților sustenabile.

Recomandări

Deși România a atins anumite obiective europene privind emisiile și reciclarea, provocările rămân majore. Pentru a accelera progresul, este necesară:

• Creșterea eficienței energetice și reducerea sărăciei energetice.

• Investiții în tehnologii curate, transport și infrastructură verde.

• Măsuri concrete pentru protecția biodiversității și gestionarea durabilă a resurselor naturale.

• Consolidarea mecanismelor de economie circulară și educarea publicului privind sustenabilitatea.

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, a subliniat că protejarea mediului nu reprezintă o cheltuială, ci o investiție în sănătatea oamenilor, competitivitatea economiei și siguranța generațiilor viitoare.