Criză pe piața muncii: firmele românești nu mai găsesc sudori și croitori. De unde vine salvarea

Guvernul a aprobat pentru anul 2025 un contingent de 100.000 de lucrători străini care pot fi admişi pe piaţa muncii din România – al treilea an consecutiv în care cifra rămâne neschimbată. Deși cota a fost menținută, cererea din partea angajatorilor continuă să crească, mai ales în domeniile unde lipsa forței de muncă este acută: sudură, confecții, agricultură și construcții.

Criză de meseriași pe piața muncii din România

Potrivit specialiștilor în recrutare, companiile românești se confruntă cu un deficit major de lucrători calificați. Sudorii, croitorii și agronomii sunt printre cei mai căutați angajați. Unele firme au ajuns să organizeze campanii de recrutare direct în Asia sau Africa, pentru a selecta personalul la fața locului.

„Pe sudură, prelucrare de metal, noi îi filmăm câteva minute ca să se vadă totuși cum se descurcă. Sunt companii mari care caută sudori, mai ales pe segmentul naval. Sudorii se găsesc destul de greu”, a explicat un specialist în recrutare.

Tendința nu se limitează doar la muncitori necalificați. În ultimii ani, cererea a crescut și pentru personal calificat și persoane cu studii superioare, precum inginerii agronomi, tehnicienii sau coordonatorii de echipă. În agricultură, retail și construcții, firmele spun că pur și simplu nu mai găsesc suficienți angajați români disponibili.

19:48, 13.09.2025 • SOCIAL

Piața muncii din România, efervescentă: salarii de până la 9.000 de lei pentru muncitorii calificați

21:42, 04.09.2025 • POLITICĂ

Șansa la o viață demnă: măsuri pentru integrarea pe piața muncii a victimelor abuzului și exploatării

Condiții speciale pentru angajații străini

Printre cerințele frecvent impuse de angajatori se numără deținerea permisului de conducere, chiar și pentru posturi precum bone sau îngrijitori. Această condiție devine uneori un obstacol în cazul lucrătorilor asiatici, deoarece nu toate țările au acorduri de recunoaștere a documentelor oficiale cu România.

O soluție este recrutarea din Pakistan, stat ale cărui documente sunt recunoscute, însă procesul de angajare durează mai mult — uneori până la un an, comparativ cu aproximativ șase luni pentru alte țări.

Cota de 100.000 de muncitori străini, insuficientă pentru piața muncii

Deși Guvernul a menținut contingentul de 100.000 de lucrători non-UE, reprezentanții mediului de afaceri consideră că necesarul real ar fi de cel puțin 250.000 de muncitori. Lipsa forței de muncă afectează grav domenii esențiale, precum transporturile, construcțiile și producția industrială.

La sfârșitul anului 2024, în România erau active 146.387 de contracte de muncă ale cetățenilor din afara Uniunii Europene și Spațiului Economic European, dintre care 94.155 erau nou încheiate.

În paralel, potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în primele opt luni ale anului 2024 au fost integrate 104.309 persoane pe piața muncii datorită programelor de ocupare. Dintre acestea, 52.889 aveau peste 45 de ani, iar 15.465 erau tineri sub 25 de ani.

București, Iași și Timiș – în topul angajărilor

Datele ANOFM arată că cele mai multe persoane încadrate provin din București (10.484), urmat de Iași (4.562) și Timiș (4.017). Majoritatea angajaților au studii liceale sau profesionale, iar aproape 30.000 fac parte din categoria celor „greu și foarte greu ocupabili”.

Totuși, deși statul încearcă să stimuleze angajările interne, firmele spun că soluția pe termen scurt rămâne importul de forță de muncă.