Cronica săptămânii internaționale – De la Gaza la Bruxelles, frontiere în foc și diplomație blocată

Cronica săptămânii internaționale – Conflictul din Gaza și poziționările divergente din cadrul ONU au dominat agenda globală, în timp ce Uniunea Europeană s-a confruntat atât cu presiuni externe legate de războiul din Ucraina și relațiile cu Rusia, cât și cu dezbateri interne privind energia, clima și guvernanța.

În același timp, protestele sociale din Franța și manifestările pro-palestiniene din Spania au arătat forța opiniei publice și nemulțumirile crescânde față de politicile guvernamentale și internaționale.

În Parlamentul European, discursul privind starea Uniunii Europene a scos la iveală tensiuni politice și dezbateri aprinse despre viitorul UE. 

• Conflictul din Orientul Mijlociu
• Veto-ul SUA la ONU privind Gaza
• Declarația ONU pentru soluția a două state
• Proteste pro-palestiniene la Vuelta în Spania
• Războiul din Ucraina și relațiile cu Rusia
• Discuții UE privind interzicerea gazului lichefiat rusesc
• Declarații MI6: Putin nu caută pacea
• Proiectul “drone wall” pe frontiera estică a UE
• Incursiune masivă a dronelor rusești în Polonia
• Uniunea Europeană și politicile interne
• Amânarea obiectivului climatic al UE pentru 2040
• Ursula von der Leyen sub presiune în Parlamentul European
• Proteste sociale în Europa
• Proteste sociale masive în Franța

08:00, 13.09.2025 • Internațional

Cronica săptămânii internaționale: Franța numește un nou prim-ministru, Polonia atacată cu drone, iar influencerul american Charlie Kirk, ucis

08:22, 06.09.2025 • Internațional

Cronica săptămânii internaționale: Evenimente care au schimbat scena lumii la început de septembrie

1. Veto-ul SUA la ONU privind Gaza

Statele Unite au blocat pentru a șasea oară în Consiliul de Securitate al ONU o rezoluție ce cerea un armistițiu imediat, permanent și necondiționat în Gaza. Rezoluția fusese sprijinită de ceilalți 14 membri ai Consiliului, care avertizaseră asupra catastrofei umanitare. SUA au motivat că textul nu condamna suficient Hamas și nu proteja dreptul Israelului la autoapărare. Documentul cerea și ridicarea restricțiilor asupra ajutorului umanitar. Votul a fost perceput ca o lovitură pentru eforturile diplomatice globale. Reprezentanții palestinieni au criticat decizia, considerând-o un obstacol major în calea păcii. Veto-ul a venit chiar înaintea Adunării Generale ONU, unde problema palestiniană era așteptată să domine discuțiile. Divergențele dintre marile puteri au arătat încă o dată dificultatea de a găsi un consens internațional.

2. Declarația ONU pentru soluția a două state

Adunarea Generală a ONU a votat covârșitor în favoarea unei declarații care sprijină soluția a două state pentru conflictul israeliano-palestinian. 142 de state au susținut documentul, în timp ce doar 10 s-au opus și 12 s-au abținut. Textul condamna atât atacurile Hamas, cât și reacția militară disproporționată a Israelului. Deși nu este obligatorie, rezoluția a transmis un semnal diplomatic puternic. Israelul și SUA au respins-o, afirmând că nu contribuie la dialog real. Documentul cerea Israelului să accepte existența unui stat palestinian și să înceteze extinderea coloniilor. Votul a reflectat presiunea globală pentru o soluție pașnică și echilibrată. Contextul a fost unul marcat de deteriorarea gravă a situației umanitare din Gaza.

3. Discuții UE privind interzicerea gazului lichefiat rusesc

Uniunea Europeană analizează accelerarea interdicției importurilor de gaz natural lichefiat din Rusia. Până acum, interdicția se aplica doar tranzitului prin porturi, dar mai multe state membre continuă să cumpere GNL direct. Franța, Spania, Belgia și Olanda sunt printre principalii importatori. Ideea unui embargo complet apare în cadrul celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni contra Moscovei. Măsura vine și după solicitările președintelui american ca Europa să crească presiunea asupra Rusiei. Dacă va fi aprobat, planul prevede eliminarea importurilor rusești până în 2028. Totuși, state precum Ungaria, Slovacia și Bulgaria se tem de efecte asupra securității energetice. Discuțiile reflectă tensiunea dintre obiectivele politice și realitățile economice.

4. Declarații MI6: Putin nu caută pacea

Directorul serviciilor secrete britanice MI6, aflat la final de mandat, a declarat că Vladimir Putin nu își dorește pacea, decât dacă aceasta ar presupune capitularea totală a Ucrainei. Oficialul a afirmat că liderul rus își supraestimează armata și subestimează rezistența ucraineană. În paralel, UE a discutat un nou pachet de sancțiuni care să vizeze energia, băncile și chiar companii din state terțe. Declarațiile vin într-un moment în care conflictul continuă să epuizeze resursele europene. Tot mai multe voci cer accelerarea programelor de apărare comună. Reuniunile de la Bruxelles au confirmat că Rusia rămâne cea mai mare amenințare externă pentru Europa. În același timp, Ucraina insistă că are nevoie de mai mult sprijin militar. Atmosfera generală arată puține perspective pentru o soluție diplomatică rapidă.

5. Proiectul “drone wall” pe frontiera estică a UE

Uniunea Europeană ia în calcul construirea unui “zid de drone” pentru protejarea frontierelor estice. Sistemul ar combina senzori, bruiaj și arme pentru a neutraliza atacurile rusești. Ideea a apărut după incidente repetate cu drone rusești care au intrat în spațiul Poloniei. Comisarul european pentru Apărare a anunțat convocarea unui summit special cu statele de frontieră și cu Ucraina. Polonia și statele baltice susțin ferm proiectul. Ucraina ar urma să contribuie cu expertiza acumulată pe câmpul de luptă. Implementarea ar putea dura cel puțin un an și ar necesita bugete mari. Inițiativa ridică întrebări legate de costuri și de coordonarea între statele membre. Totuși, planul este văzut ca o soluție modernă la noile amenințări hibride.

6. Amânarea obiectivului climatic al UE pentru 2040

Țările Uniunii Europene au decis să amâne adoptarea obiectivului de reducere cu 90% a emisiilor până în 2040. Comisia Europeană a propus această țintă ca parte a drumului spre neutralitate climatică în 2050. Însă Franța, Polonia și Italia au ridicat rezerve, invocând costurile economice și presiunile legate de apărare. Discuțiile au fost amânate pentru summitul din octombrie. Amânarea riscă să afecteze credibilitatea UE pe scena internațională în privința angajamentelor climatice. Organizațiile de mediu au criticat dur întârzierea. Statele mai vulnerabile la schimbări climatice cer acțiuni rapide. Divergențele reflectă dificultatea de a echilibra ambițiile ecologice cu realitățile economice.

7. Proteste sociale masive în Franța

În Franța au izbucnit proteste naționale împotriva reducerilor bugetare. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă la Paris, Lyon, Marseille și alte orașe. Transporturile, școlile și spitalele au fost grav afectate de greve. În capitală au avut loc confruntări violente între manifestanți și poliție. Autoritățile au raportat peste 140 de arestări. Sindicatele acuză guvernul că aplică politici de austeritate care lovesc clasa de mijloc și pe cei cu venituri mici. Guvernul justifică măsurile prin nevoia de a reduce deficitul. Protestele au arătat tensiunile sociale tot mai puternice din Europa. Tema echității fiscale și a costului vieții devine centrală în dezbaterea publică.

8. Incursiune masivă a dronelor rusești în Polonia

Polonia a raportat cea mai gravă încălcare a spațiului său aerian de la începutul războiului din Ucraina. 21 de drone rusești au pătruns pe teritoriul polonez, stârnind alarmă la nivel NATO. Alianța a lansat misiunea „Eastern Sentry” pentru a întări apărarea aeriană pe flancul estic. Guvernul de la Varșovia a cerut sprijin suplimentar de la aliați. Incidentul a dus la reuniuni de urgență la ONU și la discuții privind noi sancțiuni contra Rusiei. Kremlinul a refuzat să comenteze clar situația, sugerând că ar putea fi „erori tehnice”. Evenimentul a amplificat dezbaterile privind apărarea comună europeană. Situația arată cât de fragilă este securitatea regiunii în contextul războiului.

9. Ursula von der Leyen sub presiune în Parlamentul European

Președinta Comisiei Europene a prezentat discursul anual privind Starea Uniunii. Ea a pledat pentru o Europă mai unită și mai activă pe plan global. Totuși, discursul a stârnit critici dure în Parlamentul European. Opoziția a denunțat concesiile făcute în relația cu SUA, inclusiv un acord comercial considerat dezavantajos. Mulți eurodeputați au acuzat lipsa unor soluții clare pentru migrație, energie și climă. Polarizarea politică a fost vizibilă între grupurile de centru, stânga și extrema dreaptă. Von der Leyen încearcă să câștige încrederea prin intensificarea cooperării în domeniul apărării. Însă consensul între statele membre rămâne dificil de obținut. Momentul este decisiv pentru viitorul mandat al Comisiei.

10. Proteste pro-palestiniene la Vuelta în Spania

Cursa ciclistă Vuelta a fost marcată de proteste pro-palestiniene. Manifestanții au blocat traseul în mai multe etape, cerând oprirea violențelor din Gaza. Forțele de ordine au arestat peste 20 de persoane. Echipa israeliană a competiției a fost ținta principală a nemulțumirilor. Guvernul spaniol a susținut ideea interzicerii participării acestei echipe. Totodată, Spania a anunțat restricții la exportul de arme către Israel. Gestul a tensionat relațiile diplomatice dintre Madrid și Tel Aviv. Evenimentul a arătat cum protestele legate de Gaza pătrund în sfera sportului și culturii. Situația demonstrează că opinia publică europeană joacă un rol tot mai mare în politica externă.