Cronica săptămânii internaționale: Evenimente care au schimbat scena lumii la început de septembrie
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/04/CRONICA-INTERNATIONALA-BUN.jpg)
Cronica săptămânii internaționale: Perioada 30 august – 5 septembrie 2025 a adus o avalanșă de evenimente internaționale de primă importanță. Lideri politici și militari au transmis mesaje de forță, piețele financiare au oscilat puternic, iar fronturile de război au continuat să producă schimbări geopolitice majore. În paralel, știința și solidaritatea oamenilor au oferit o rază de speranță prin inovații tehnologice și inițiative umanitare. Următoarele titluri arată o privire de ansamblu asupra celor mai importante știri internaționale ale săptămânii trecute, fiecare cu implicații profunde pentru viitorul apropiat.
- Summit-ul SCO la Tianjin: China își consolidează influența eurasiatică
- Parada militară de la Beijing: Xi Jinping, Putin și Kim Jong Un la aceeași tribună
- „Coaliția Voluntarilor” oferă garanții de securitate Ucrainei
- Randamentul obligațiunilor americane pe 30 de ani atinge pragul de 5%
- Investitorii mizează pe reducerea ratelor Fed înainte de raportul NFP
- Flotila Global Sumud pleacă din Europa cu ajutoare umanitare pentru Gaza
- Escaladare în Yemen: atacuri israeliene și represalii Houthi
- Nigeria lovește Boko Haram într-o ofensivă în pădurea Sambisa
- Inovație sud-coreeană: torță cu plasmă pe hidrogen pentru reciclarea plasticului
- Schimbări politice: Jamaica, Argentina și Nepal iau decizii majore
1. Summit-ul Shanghai Cooperation Organization la Tianjin (31 august – 1 septembrie)
Summit-ul SCO desfășurat la Tianjin a reunit liderii din Asia Centrală, China, India, Pakistan și alți parteneri strategici. Discuțiile au vizat în special securitatea regională, cooperarea energetică și comerțul transfrontalier. Xi Jinping a subliniat importanța unei ordini multipolare, în timp ce Narendra Modi a pledat pentru o relație echilibrată între Est și Vest. Recep Tayyip Erdoğan a cerut un rol mai activ al SCO în soluționarea conflictelor regionale.
În plan secund, summit-ul a servit și ca platformă pentru consolidarea relațiilor bilaterale. Armenia și Azerbaidjan au avut întâlniri separate cu oficiali chinezi, încercând să obțină sprijin în conflictul lor nerezolvat. Evenimentul a fost și o demonstrație culturală, cu expoziții, spectacole și mese oficiale fastuoase. SCO își afirmă treptat rolul de contragreutate la G7 și NATO, proiectând o imagine de solidaritate eurasiatică.
2. Paradă militară în Beijing de „Ziua Victoriei” (3 septembrie)
Parada militară din Beijing a fost una dintre cele mai mari din istoria modernă a Chinei. Xi Jinping a prezentat-o drept un moment de „mândrie națională” și un semnal clar că țara sa este pregătită să-și apere interesele. Vladimir Putin și Kim Jong Un au stat la tribuna oficială, simbolizând o apropiere strategică între Beijing, Moscova și Phenian. Defilarea a inclus rachete hipersonice și drone capabile să perturbe comunicațiile satelitare.
Reacțiile internaționale au fost împărțite. Rusia și Coreea de Nord au salutat mesajul de forță, în timp ce Occidentul a avertizat asupra intensificării curselor înarmărilor. SUA au minimalizat evenimentul, dar au recunoscut că arsenalul prezentat confirmă progrese tehnologice majore ale Chinei. Beijingul a folosit momentul și pentru a promova patriotismul intern, consolidând sprijinul popular pentru guvern.
3. Pact de garanții de securitate pentru Ucraina – „Coaliția Voluntarilor”
Anunțul președintelui Macron a marcat un pas crucial în sprijinirea Ucrainei. Documentul prevede asistență militară pe termen lung, sprijin financiar și măsuri de întărire a apărării aeriene. Volodymyr Zelensky a salutat decizia, dar a cerut ca garanțiile să fie legale și obligatorii, nu doar angajamente politice. SUA, Germania și Marea Britanie sunt principalele motoare ale acestei coaliții.
Rusia a denunțat inițiativa, numind-o „provocare directă” la adresa securității sale. Kremlinul a amenințat cu „măsuri simetrice” în cazul în care armele occidentale vor fi folosite pentru atacuri pe teritoriul său. Totuși, în culise, unele state europene manifestă rezerve față de asumarea unor angajamente pe termen lung. Pactul ar putea deveni fundamentul pentru viitoarea arhitectură de securitate a Europei.
4. Tensiuni pe piață – randament de 5% la obligațiunile americane pe 30 de ani
Randamentul de 5% a stârnit panică pe piețele financiare globale. Investitorii se tem de efectele deficitului bugetar uriaș al SUA și de posibile noi tensiuni legate de plafonul datoriei. Bursa americană a scăzut, iar dolarul s-a întărit temporar. Mulți analiști avertizează că o asemenea tendință ar putea crește costul împrumuturilor la nivel global.
Pentru economiile emergente, consecințele pot fi dramatice, din cauza capitalului retras spre activele sigure din SUA. În același timp, aurul a fost din nou perceput ca refugiu, crescând cererea la nivel internațional. Federal Reserve este presată să reducă dobânzile pentru a calma piețele. Situația reamintește fragilitatea sistemului financiar mondial și interdependența sa.
5. Anticipări optimiste pentru reducerea ratelor Fed înainte de raportul NFP
Investitorii au început să parieze pe o reducere a dobânzii cheie în luna septembrie. Slăbiciunea pieței muncii, reflectată în datele preliminare, a alimentat aceste așteptări. Bursele europene și asiatice au reacționat pozitiv, reluând creșterea după câteva săptămâni de scăderi. Randamentele obligațiunilor s-au relaxat ușor.
Simpozionul Jackson Hole a fost un moment-cheie în acest context, unde mai mulți oficiali Fed au sugerat că e nevoie de o ajustare a politicilor. Totuși, există și voci prudente care avertizează asupra inflației persistente. Raportul NFP va fi decisiv pentru stabilirea traiectoriei următoare. Oricare ar fi decizia, impactul se va resimți asupra întregului sistem financiar global.
6. Flotila Global Sumud pleacă din Europa cu ajutor umanitar
Flotila Global Sumud, alcătuită din nave civile, a pornit din porturile Genova și Barcelona. La plecare, zeci de mii de oameni au manifestat sprijin pentru cauza palestiniană. Italia a trimis 45 de tone de alimente, medicamente și provizii de bază. Sindicatele portuare s-au mobilizat pentru a preveni eventuale blocaje logistice.
Organizatorii au prezentat inițiativa ca pe o misiune umanitară pură, în timp ce unii critici au avertizat că ar putea exista riscuri de confruntare cu Israelul. Malaezia a anunțat trimiterea unei flotile paralele, „Sumud Nusantara”. India și-a retras însă participarea din motive de securitate. Proiectul atrage atenția asupra dimensiunii globale a crizei din Orientul Mijlociu.
7. Criza Yemenă – atacuri israeliene și riposte ale rebelilor Houthi
Operațiunea israeliană „Lucky Drop” a vizat direct conducerea politică a Houthi, eliminând premierul și mai mulți miniștri. Acțiunea a provocat un șoc regional, întrucât rar se întâmplă ca lideri de prim rang să fie loviți în plin. Rebelii au reacționat rapid, numind un nou premier și arestând 19 angajați ONU. Comunitatea internațională a condamnat ferm acest gest.
Tensiunile în Marea Roșie cresc pe fondul acestui conflict. Rutele maritime comerciale riscă să fie afectate de eventuale atacuri de represalii. SUA și aliații săi au intensificat patrulele navale. Yemenul devine din nou un punct fierbinte în Orientul Mijlociu.
8. Nigeria: lovitură împotriva Boko Haram în Sambisa
Operațiunea militară din pădurea Sambisa a fost coordonată de armata nigeriană și susținută de forțe regionale. Au fost distruse tabere de antrenament și capturate cantități semnificative de arme. Cel puțin 15 militanți Boko Haram au fost eliminați. Alte 13 persoane au murit într-o ambuscadă în nordul țării.
Succesul operațiunii este considerat un semnal important că gruparea teroristă pierde teren. Totuși, analiștii avertizează că Boko Haram rămâne o amenințare difuză și adaptabilă. Regiunea Sahel continuă să fie afectată de instabilitate cronică. Sprijinul internațional este vital pentru a consolida victoriile obținute pe teren.
9. Progres științific – torță cu plasmă pe hidrogen pentru reciclare rapidă
Torța cu plasmă dezvoltată în Coreea de Sud poate transforma rapid deșeurile plastice mixte în substanțe chimice utile. Tehnologia promite să reducă semnificativ poluarea și să închidă ciclul de reciclare. Procesul durează mai puțin de o sutime de secundă și este mult mai eficient decât metodele tradiționale. Cercetătorii consideră că metoda poate fi aplicată pe scară industrială.
În paralel, un nou studiu despre captarea și stocarea carbonului a arătat că impactul asupra încălzirii globale ar putea fi mai redus decât se credea. Limitarea temperaturii cu doar 0,7 °C este departe de obiectivele Acordului de la Paris. Această concluzie pune presiune suplimentară pe dezvoltarea energiilor regenerabile. Combinația dintre inovații tehnologice și politici climatice rămâne esențială.
10. Clasificări politice: Jamaica, Argentina și Nepal
În Jamaica, Partidul Laburist a câștigat un nou mandat, consolidându-l pe Andrew Holness la conducerea guvernului. Rezultatul alegerilor reflectă încrederea populației în stabilitatea economică promovată de guvern. Totuși, opoziția a acuzat nereguli în procesul electoral. În ciuda acestora, victoria a fost recunoscută internațional.
În Argentina, congresul a respins veto-ul președintelui Javier Milei asupra unei legi privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Măsura arată că parlamentul începe să limiteze autoritatea executivului. În Nepal, guvernul a ordonat blocarea rețelelor sociale neînregistrate, invocând motive de securitate națională. Criticii văd însă această măsură ca o restrângere periculoasă a libertății de exprimare.
Cele mai relevante știri ale săptămânii, din Europa:
Țări europene promit trupe post-război pentru Ucraina
La summit-ul „Coaliția Voluntarilor” de la Paris, 26 de state europene au promis trupe sau echipamente militare pentru a asigura securitatea post-conflict în Ucraina, dacă va fi încheiat un armistițiu sau acord de pace.
Putin avertizează că forțele occidentale în Ucraina vor fi „ținte legitime”
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că orice trupe străine dislocate în Ucraina ar fi considerate ținte legitime, în contextul în care 26 de state europene, împreună cu Ucraina, discută despre garanții de securitate.
Exportul de motorină din India către Europa crește cu 137%
Ca răspuns la interdicția UE privind combustibilii din petrol rusesc (în vigoare în ianuarie 2026), exporturile de motorină din India către Europa au crescut spectaculos în august, cu 137% față de anul precedent.
Inflația în zona euro crește ușor la 2,1% în august
Indicele prețurilor de consum în zona euro a urcat la 2,1% în august (de la 2,0% în iulie), ceea ce sugerează că Banca Centrală Europeană ar putea menține actualele dobânzi, în lipsa unei presiuni majore inflaționiste.
5. UE discută desfășurarea de trupe europene – Statele Unite rămân în poziții de suport aerian
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat planuri pentru desfășurarea a mii de trupe europene în Ucraina, cu Statele Unite oferind sprijin aerian — dar fără force de sol americane post-conflict.