Cronica săptămânii internaționale: Operațiunea „Pânza de păianjen”, blockbuster-ul începutului de vară

Publicat: 07 iun. 2025, 08:00, de Rona David, în Internațional

Cronica săptămânii internaționale: De la Operațiunea „Pânza de păianjen” până la reacțiile militare ale Moscovei, trecem prin negocierile de pace de la Istanbul, îngrijorările Comisiei Europene privind rezervele de apă ale viitorului și ajungem la Casa Albă unde, aflăm de strategia lui Donald Trump de a cuceri Groenlanda. Război, război, război și puțină pace.

Operațiunea „Pânza de păianjen” sau un Pearl Harbor al Rusiei
Replica – Kievul, ținta unui atac cu rachete și drone
100.000 de drone pentru Ucraina și revoluția invizibilă a câmpului de luptă
Rezultatele celei de-a doua întâlniri dintre Ucraina și Rusia, de la Istanbul
Rusia vrea să desfășoare 10.000 de soldați în Transnistria
Summit-ul B9 şi Ţările Nordice: Armata americană va rămâne staționată în Europa
Trump invadează, în liniște, Groenlanda
Interdicții de intrare în SUA pentru cetățenii din 12 țări

Operațiunea „Pânza de păianjen” sau un Pearl Harbor al Rusiei

Operațiunea „Pânza de păianjen”, care era, potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), de un an și jumătate, a fost declanșată inopinat duminica trecută, după ce informațiile culese relevau că Rusia pregătește cel mai puternic atac cu rachete asupra Kievului.

Printr-o ingenioasă acțiune de transport a dronelor pe teritoriul Rusiei, cu camioane de marfă, ucrainenii au dat o lovitură năucitoare Kremlinului, distrugând 34% din flota de bombardiere strategice.

Victoria Kievului îl pune în dificultate pe liderul rus, care face tot posibilul pentru a bloca discuțiile de pace. De asemenea, va aduce și o tensionare a relației dintre Putin și Donald Trump.

Operațiunea a fost declanșată după anunțarea administrației SUA, conform unor surse oficiale de la Kiev, dar nu există o confirmare oficială din partea Casei Albe. Postul de televiziune CBS susţine că Donald Trump nu ar fi știut de atacul forțelor de la Kiev.

Din datele de până acum reiese că cinci baze aeriene au fost atacate cu drone lansate din TIR-uri, parcate în apropierea unităților militare din Rusia.

Una dintre bazele aeriene lovite e lângă localitatea Irkuțk, la peste 4.000 de kilometri de granița dintre cele două țări.

“Un grup de agenți ai SBU a transportat 150 de drone mici de atac și 300 de încărcături explozive pe teritoriul Federației Ruse. Din cele 150, 170 drone au fost lansate către ținte”, descrie jurnalistul ucrainean Iuri Butusov operațiunea secretă.

Într-un comunicat dat publicității, Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, spune că într-una dintre regiunile atacate, punctul de lansare a dronelor a fost exact lângă sediul FSB, serviciul secret al Rusiei.

Replica – Kievul, ținta unui atac cu rachete și drone

La cinci zile după atacul masiv al armatei ucrainene în Rusia, forțele armate ruse au lansat un atac cu rachete și drone asupra Kievului, vineri noaptea, 6 iunie, în urma căruia patru persoane au fost rănite, dintre care două au fost transportate la spital. Alte zone din Ucraina, inclusiv Harkov, Sumîi şi Lugansk, s-au aflat sub alerte de raid aerian.

Patru persoane au fost rănite, dintre care două au fost transportate la spital. De asemenea, au izbucnit incendii într-un hangar metalic şi la etajul 11 al unui bloc de locuinţe cu 16 etaje din cartierul Solomianski. Resturi au căzut peste două maşini în cartierul Darnytskyi. Un incendiu a izbucnit într-o zonă civilă din Holosiivski, unde dărâmăturile au avariat şi o benzinărie.

Rezultatele celei de-a doua întâlniri dintre Ucraina și Rusia, de la Istanbul

Delegațiile Ucrainei și Federației Ruse au convenit să se întâlnească din nou în cadrul celei de-a doua runde de negocieri. Potrivit agenției Anadolu, acest lucru a fost declarat de ministrul turc de externe, Hakan Fidan. Potrivit acestuia, războiul din Ucraina se transformă într-un conflict global, deoarece alte țări au luat partea Kievului și a Moscovei. Ankara pledează pentru un armistițiu și pentru realizarea păcii.

Prima întâlnire directă dintre reprezentanții Ucrainei și Federației Ruse din ultimii ani a avut loc la Istanbul pe 16 mai. Deși conducătorul Rusiei, Putin, a vorbit despre această întâlnire, dictatorul însuși nu a participat. Apoi, Rusia a înaintat o serie de cereri absurde – în special, a cerut ca Ucraina să îi acorde efectiv regiunile Zaporojie, Donețk, Luhansk și Herson și să nu revendice Crimeea. În plus, au existat amenințări la adresa unor membri ai delegației ucrainene. Cu toate acestea, au convenit și asupra unui schimb de prizonieri, în urma căruia o mie dintre soldații ucraineni s-au întors în Ucraina din captivitate.

A doua întâlnire a delegațiilor a avut loc la Istanbul pe 2 iunie. Aceasta s-a întâmplat a doua zi după un atac cu drone la scară largă asupra aerodromurilor rusești – este vorba de o operațiune SBU numită „Web”. Ultimatumurile Federației Ruse nu au dus nicăieri. Au existat și amenințări. Rușii au amenințat că vor perturba negocierile dacă operațiuni precum „Web” se vor repeta.

100.000 de drone pentru Ucraina și revoluția invizibilă a câmpului de luptă

Într-un moment în care unii politicieni români cred că „drona” e un serial turcesc, Marea Britanie livrează viitorul în pachete de plastic cu elice: 100.000 de drone vor ajunge în Ucraina până în aprilie 2026. O promisiune clară, cu cifre, cu termene și cu o direcție strategică: războaiele nu se mai poartă cu lozinci și baionete, ci cu ochi care zboară deasupra frontului, cu precizie digitală.

Nu e doar un gest politic, e o schimbare de paradigmă militară

Anunțul făcut de guvernul britanic e mai mult decât un sprijin simbolic. E un pivot strategic. Dronele – vehicule aeriene fără pilot – au redefinit regulile jocului, iar Occidentul începe să înțeleagă că nu mai e timp de reflecții filozofice. E nevoie de acțiune, de adaptare și de curaj în fața unui tip de agresiune care nu mai seamănă cu nimic din secolul trecut.

Un pachet de 350 de milioane pentru drone, în contextul unui sprijin de 4,5 miliarde

Cele 100.000 de drone sunt doar o parte dintr-un sprijin militar de 4,5 miliarde de lire sterline. În paralel, britanicii au trimis deja 140.000 de proiectile de artilerie și promit alte sute de milioane pentru instruirea soldaților ucraineni. Efortul e masiv, coerent și bine țintit. Pentru britanici, nu mai e vorba doar de simpatie pentru un stat atacat, ci de protecția propriului model de securitate.

Ministrul Apărării britanic, John Healey, a spus-o clar: „Regatul Unit își intensifică sprijinul prin livrarea a sute de mii de drone suplimentare și finalizează etape critice de livrare a muniției.

Rusia vrea să desfășoare 10.000 de soldați în Transnistria

Pentru a realiza această intenție, Moscova dorește să instaleze un guvern pro-rus la Chișinău. În prezent, există doar o mână de soldați dintre rusofilii locali din Transnistria.
Rusia dorește să desfășoare 10.000 de soldați în regiunea separatistă Transnistria, la granița cu Ucraina, pentru care Kremlinul va încerca mai întâi să instaleze un guvern pro-Kremlin în Moldova, a declarat premierul moldovean Dorin Recean într-un comentariu acordat Financial Times, citând surse din cadrul serviciilor de informații.

Potrivit lui Recean, Rusia se amestecă activ în procesul electoral – Moldova va organiza alegeri parlamentare în septembrie. Scopul Kremlinului este de a instala în țară un guvern prietenos cu Moscova, ceea ce i-ar permite desfășurarea mai multor soldați ruși în Transnistria.

Interferența Moscovei include propagandă online și transferuri ilegale de bani către partide și alegători, spune premierul. El afirmă că Rusia a cheltuit anul trecut echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei pe campanii de influență politică în țară.

Departamentul Apărării al Statelor Unite intenționează să transfere supravegherea Groenlandei către Comandamentul Nordic, care este responsabil pentru operațiunile militare din America de Nord, arată Politico, citând un oficial al Pentagonului și două persoane familiarizate cu planul. În prezent, Groenlanda, la fel ca Danemarca și Insulele Feroe, se află sub jurisdicția Comandamentului European al SUA. Cu toate acestea, în această săptămână totul s-ar putea schimba:

„Din punct de vedere geografic, această mișcare are un anumit sens. Din punct de vedere politic, însă, va îngrijora cu siguranță Europa.”

Conform publicației, schimbarea jurisdicției are loc în cadrul revizuirii de către Pentagon a Planului de Comandă Comună, care definește zonele de responsabilitate ale celor șase comandanți geografici ai forțelor armate.

Decizia creează condițiile pentru desfășurarea unor radare suplimentare de tip Golden Dome în Groenlanda, extinderea rețelei de senzori de supraveghere și o mai bună integrare a insulei în planurile regionale de apărare ale Statelor Unite și Canadei.

NATO cere statelor europene să crească de cinci ori apărarea aeriană terestră

NATO le cere statelor membre europene să își extindă de cinci ori capacitățile de apărare aeriană terestră, într-o cursă contra-cronometru pentru a acoperi o vulnerabilitate esențială în fața amenințării agresiunii ruse, au declarat surse familiare cu subiectul pentru Bloomberg.

Discuția va avea loc joi, la reuniunea miniștrilor apărării din cadrul Alianței Nord-Atlantice, care va avea loc la Bruxelles. Sursele, care au dorit să rămână anonime din cauza caracterului confidențial al discuțiilor, susțin că ținta de cinci ori mai mare vizează un efort colectiv al țărilor europene membre NATO, nivelurile individuale urmând să varieze de la stat la stat. Nu este clar deocamdată care este termenul-limită pentru această inițiativă.

Consolidarea arsenalului face parte dintr-un plan mai larg de majorare a cheltuielilor de apărare la nivelul întregii Alianțe. Sub impulsul președintelui american Donald Trump, statele NATO converg către obiectivul de a cheltui 5% din PIB — din care 3,5% pentru apărare propriu-zisă și 1,5% pentru domenii conexe precum infrastructura, apărarea cibernetică și pregătirea civilă.

Comisia Europeană a sfătuit țările UE să înceapă treptat să economisească apa

Până și un continent atât de bogat în apă precum Europa resimte deja efectele schimbărilor climatice. În curând, țările UE nu vor mai avea suficientă apă.

Comisia Europeană a cerut statelor membre ale UE să reducă consumul de apă cu cel puțin 10% până în 2030, pe fondul adâncirii crizei climatice, relatează Politico.

„Deja astăzi, 30% din terenurile europene se confruntă cu deficit de apă în fiecare an (…). Viitorul nostru depinde de modul în care ne gestionăm apa astăzi’, a subliniat comisarul european pentru mediu, Jessika Roswall.

Apelul are doar scop consultativ și nu implică obligații legale. Conform publicației, acesta face parte din „Strategia UE pentru sustenabilitatea apei” – un document de politici publicat ieri. În acesta, oficialii europeni solicită restabilirea ciclului apei, care a fost „profund afectat” de poluare, schimbări climatice și degradarea mediului.

Prin urmare, Comisia Europeană solicită statelor membre să își stabilească propriile obiective de „eficiență a utilizării apei” pe baza circumstanțelor naționale.

Summit-ul B9 şi Ţările Nordice: Armata americană va rămâne staționată în Europa

La summitul găzduit luni la Vilnius, capitala Lituaniei, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a transmis un mesaj ferm şi liniştitor aliaţilor europeni: Statele Unite nu îşi vor retrage forţele militare din Europa. Din contră, Washingtonul va menţine o prezenţă convenţională foarte puternică.

Afirmaţiile lui Rutte vin în contextul unor temeri apărute în Europa privind posibile negocieri între SUA şi Rusia, dar mai ales în urma unor declaraţii anterioare ale oficialilor americani, inclusiv ale secretarului apărării Pete Hegseth, care sugerase în februarie, în Polonia, că prezenţa militară americană nu trebuie considerată ca fiind permanentă.

Interdicții de intrare în SUA pentru cetățenii din 12 țări

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a semnat un nou decret prin care blochează accesul cetățenilor din 12 țări pe teritoriul american. Anunțul a fost făcut miercuri, 4 iunie 2025, prin intermediul platformei TruthSocial, rețeaua socială fondată de fostul lider american. Măsura va intra în vigoare începând cu data de 9 iunie.

Potrivit decretului publicat ulterior pe site-ul Casei Albe, sunt vizate următoarele state: Afganistan, Myanmar, Ciad, Congo, Guineea Ecuatorială, Eritreea, Haiti, Iran, Libia, Somalia, Sudan și Yemen. Administrația Trump consideră că aceste țări prezintă un risc crescut pentru securitatea națională a Statelor Unite, conform Reuters.

Restricții parțiale pentru alte șapte țări considerate problematice

În paralel cu interdicția totală impusă cetățenilor din cele 12 state, decretul prezidențial prevede și o serie de restricții parțiale pentru cetățenii proveniți din alte șapte țări. Acestea sunt: Togo, Turkmenistan, Burundi, Cuba, Laos, Sierra Leone și Venezuela. Autoritățile americane au motivat că aceste țări „reprezintă, de asemenea, un nivel ridicat de risc pentru Statele Unite”, fără a preciza clar natura riscurilor.

Interdicțiile parțiale se vor aplica în funcție de categoria de viză sau tipul de activitate al cetățenilor acestor state, cu un accent pus pe vizitele în scopuri economice sau de imigrare.

Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmărește Puterea.ro și pe canalul de WhatsApp